După ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Occidentul caută să transforme Republica Moldova, fostă republică sovietică, în „următoarea Ucraină”, generând o reacție din partea Ministerului nostru al Afecerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), știrea a apărut în presa internațională. S-a întâmplat joi, 2 februarie curent.

Inițial, Serghei Lavrov susține că Maia Sandu vrea să ducă Moldova în NATO și este gata de unirea celor două maluri ale Prutului. În același timp, conform lui, țara ne-a putea deveni a doua Ucraină, în baza unui plan al Occidentului. Declarațiile au fost făcute de șeful diplomației ruse joi, în cadrul unui interviu, relatează TASS. Lavrov a vorbit despre Maia Sandu, menționând că președinta Republicii Moldova deține cetățenia României și „este gata practic pentru orice”.

Lavrov, în delir: Moldova, gata de aderare NATO, se va uni cu România și va deveni a doua Ucraină

Diplomația de la Chișinău a reacționat. Purtătorul de cuvânt al MAEIE, Daniel Vodă, punctează că locuitorii țării noastre, indiferent de preferințele geopolitice pe care le au, vor „libertate, pace și democrație”.

Chișinăul îl dă la perete pe Lavrov: Moldovenii își doresc pace, libertate și democrație

Amintim că invazia Rusiei în Ucraina determină Republica Moldova să se gândească dacă nu cumva țara trebuie să renunțe la neutralitatea consacrată prin constituție și să se integreze într-o „alianță mai mare” a spus președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un interviu pentru Politico Europe, după ce a fost întrebată despre o potențială aderare la NATO. În răspunsul său, a avut grijă să nu menționeze numele NATO, anatemă pentru președintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei.

Rusia a avertizat împotriva unei cooperări militare suplimentare între Moldova și aliații occidentali.

Între timp, Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE la data de 3 martie 2022, iar la 23 iunie 2022 a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.

#MAEIE #Serghei Lavrov

Locomotiva unui tren de pasageri a fost lovită de o dronă rusească, duminică dimineața, 13 septembrie. Incidentul a avut loc în regiunea Volîn, la doi kilometri de granița cu Polonia. Iar printre pasagerii trenului s-au aflat consilieri pentru securitate ai mai multor guverne europene, diplomați, parlamentari și oameni de știință. Potrivit publicației „Der Spiegel”, la bord se afla și Günter Sautter, consilierul pentru politică externă și de securitate al cancelarului german Friedrich Merz, iar fostul premier britanic Boris Johnson s-ar fi întors cu același tren în Polonia, după o conferință la Kiev, anunță antena3.ro.

Potrivit publicației Der Spiegel, atacurile rusești l-au afectat și pe unul dintre cei mai apropiați consilieri ai cancelarului german Friedrich Merz. Günter Sautter, consilierul pentru politică externă și de securitate al Cancelariei, călătorea în timpul nopții cu trenul de noapte de la Kiev spre Polonia. În primele ore ale dimineții, trenul a fost oprit în apropierea graniței poloneze, iar din cauza impactului, o parte dintre vagoane au fost evacuate.

Pe lângă Sautter, la bordul trenului se aflau, potrivit relatării, și consilieri pe probleme de securitate ai altor guverne europene, membri ai Bundestagului, diplomați și oameni de știință. Și fostul premier britanic Boris Johnson s-ar fi întors cu trenul în Polonia după o conferință la Kiev. În cele din urmă, toți au scăpat doar cu sperietura: la scurt timp după solicitarea de evacuare, situația a fost, se pare, declarată din nou sigură.

Ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna, a scris că membri ai echipei sale au rămas blocați la punctul de trecere a frontierei și nu au putut părăsi Ucraina din cauza amenințării reprezentate de dronele rusești. „Atacurile Rusiei se intensifică și se apropie tot mai mult de NATO și de UE. Și răspunsul nostru trebuie să se intensifice”, a declarat ministrul de Externe.

O mare parte din ajutorul militar și umanitar occidental destinat Ucrainei ajunge în țară prin punctele de trecere a frontierei cu Polonia. De la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, drone sau fragmente de rachete au căzut în mod repetat în țările vecine, precum România, Polonia sau Republica Moldova.