Reprezentantul miliardarului Roman Abramovici a negat luni, 6 februarie curent, numirea acestuia ca negociator pentru Ucraina. Anterior, pe conturi de Telegram au apărut mesaje că președintele rus, Vladimir Putin, l-a desemnat pe Roman Abramovici ca negociator pentru Ucraina printr-un decret închis.

„Omul de afaceri Roman Abramovici nu a fost desemnat ca reprezentant oficial al Rusiei în negocierile cu Statele Unite pentru rezolvarea conflictului din Ucraina. Aceasta este o informație falsă”, a declarat pentru Forbes un reprezentant din oficiul de presă al miliardarului.

Primăvara trecută, imediat după începerea războiului Rusiei în Ucraina, Moscova și Kiev au purtat mai multe runde de discuții de reglementare. Abramovici a participat la întâlnirea reprezentanților celor două țări de la Istanbul. El nu a fost membru oficial al delegației ruse, dar a participat la procesul de negocieri în etapa inițială, a indicat Kremlinul. Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a vorbit și despre faptul că omul de afaceri depune eforturi pentru a rezolva conflictul din Ucraina. Reprezentantul lui Abramovici nu a comentat participarea sa la procesul de negociere atunci.

Abramovici a fost printre oamenii de afaceri ruși care nu au căzut sub sancțiunile SUA (dar au căzut sub sancțiunile europene și britanice). Wall Street Journal (WSJ) în martie anul trecut, citând surse anonime, a scris că președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a sfătuit Washingtonul să nu le introducă împotriva omului de afaceri. El a considerat, a subliniat publicația, că Abramovici ar putea deveni un mediator în negocieri.

Autoritățile americane sperau că medierea lui Abramovici va ajuta la trecerea la negocieri semnificative cu Rusia, dar acum sunt „din ce în ce mai ambivalente” în privința omului de afaceri, a raportat WSJ la sfârșitul lunii ianuarie. Într-o conversație cu publicația, consilierul șefului biroului președintelui ucrainean, Mihail Podoleak, și-a exprimat părerea că Abramovici ar putea juca un rol în unele probleme, dar nu ca intermediar.

#Kiev #Negocieri #Roman Abramovici

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.