Iranul modifică dronele de atac pe care le furnizează Rusiei, astfel încât focoasele explozive să poată provoca daune maxime infrastructurii din Ucraina, scrie CNN. Această țară a predat Rusiei sute de drone, dintre care multe au dat o lovitură devastatoare rețelei electrice și instalațiilor energetice ale țării vecine Republicii Moldova.

Focosul neexplodat al dronei iraniene Shahed-131, găsit lângă Odesa în octombrie 2022, a fost investigat de organizația britanică de investigații Conflict Armament Research împreună cu armata ucraineană. Compoziția focosului ajută la explicarea de ce atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene din ultimele luni au fost atât de eficiente.

Analiștii grupului cred că focoasele, lungi de puțin mai puțin de doi metri, au fost modificate în grabă cu straturi nepotrivite de zeci de fragmente mici de metal care se răspândesc pe o rază mare la impact. Pe lângă fragmente, în jurul focosului sunt amplasate încă 18 încărcături mai mici, care, atunci când sunt topite de un val exploziv, sunt capabile să pătrundă armura și să creeze un fel de efect exploziv la 360 de grade. Acumularea acestor elemente crește semnificativ capacitatea focosului de a distruge ținte precum centralele electrice, rețelele de distribuție, liniile electrice și transformatoarele mari și puternice. De asemenea, fac reparațiile mult mai dificile.

Expertul a declarat pentru CNN că focoasele destinate țintelor de luptă, cum ar fi tancurile sau tunurile de artilerie, pot avea un design diferit, cu o încărcătură de formă care este utilizată pentru ținte mai concentrate. Cu toate acestea, focosul investigat de CAR are un efect cumulativ radial, care poate duce la o suprafață mai mare de distrugere.

„Au existat multe speculații că, probabil, acești explozivi erau foarte bruti, ieftini și simpli. Dar, privind focosul, este clar că s-a depus mult efort pentru a se asigura că ar putea provoca cât mai multe daune infrastructurii din o rază mare. „, a spus unul dintre cercetătorii de drone Damien Spleeters.

Amintim că Iranul și-a folosit deja dronele împotriva Israelului, pe care rușii le folosesc acum în război. Prin urmare, partea israeliană este interesată să studieze experiența ucrainenilor. Moscova și Teheranul merg mai departe cu planurile de a construi o fabrică pentru a produce drone iraniene în Rusia. Este planificat să producă cel puțin 6.000 de drone pentru războiul din Ucraina. Ineficacitatea sancțiunilor occidentale împotriva Iranului și a Federației Ruse a dus probabil la faptul că Kremlinul a reușit să achiziționeze componente pentru drone de atac în Statele Unite.

#drone #Iran #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.