Crește numărul persoanelor din Republica Moldova, vaccinare împotriva noului coronavirus. Astfel, de la începutul campaniei de vaccinare, au fost administrate 480 131 doze de antidot. Datele au fost prezentate de reprezentanții Agenției Naționale pentru Sănătate Publică în cadrul unei conferințe de presă.

Totodată, potrivit ANSP, rata de vaccinare în țară este de aproximativ 11%.

„366 216 de persoane s-au vaccinat cu prima doză, iar 114 114 de persoane au fost vaccinate cu ambele doze”, au declarat responsabilii.

În același context, s-a menționat că Republica Moldova a recepționat până acum 931 900 doze de vaccinuri, iar 52% din dozele recepționate, au fost deja epuizate.

Cele mai multe doze de vaccinuri administrate sunt AstraZeneca, Sputnik și Pfizer.

„La moment, sunt deschise peste 520 de puncte de vaccinare în toată țara. Toate Centrele dispun de doze suficiente de vaccin împotriva COVID-19. La fel, în prezent, au loc discuții cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene privind adaptarea Certificatelor de Vaccinare, eliberate de instituțiile responsabile din Republica Moldova, la standardele Certificatului European de Vaccinare. De menționat că Certificatele de Vaccinare din Republica Moldova conțin toate variabilele necesare în acest sens, cu asigurarea tuturor datelor de protecție”, a declarat secretarul de stat al MSMPS, Denis Cernelea.

Amintim că, în Republica Moldova, campania de imunizare a fost lansată la data de 2 martie curent.

#ANSP #COVID-19 #proces de vaccinare

Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri „rezonabile”, a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează Digi24.

Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii, notează Agerpres.

„Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate”, creşterea bugetului ESA ar fi „foarte moderată”, a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).

El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. „Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil”, a afirmat directorul general al ESA.

UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.

Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.

Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.

În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.

„Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate”, a subliniat Josef Aschbacher.

Acesta este „unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial”, dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie.