Liderul belarus Aleksandr Lukaşenko, comentând vizita planificată a preşedintelui american Joe Biden în Polonia, l-a invitat pe şeful Casei Albe la Minsk pentru a discuta despre „încheierea războiului” în Ucraina şi a asigurat că, în acest caz, şi şeful statului rus Vladimir Putin „va veni” în capitala belarusă, potrivit agenţiei de presă oficiale belaruse Belta.

Într-o întâlnire cu reprezentanţi ai presei străine şi din ţara sa, Lukaşenko a declarat joi că partea belarusă este gata să-l primească la Minsk pe preşedintele SUA pentru o „discuţie serioasă pentru a se pune capăt războiului”.

„Dacă are dorinţă – spuneţi-i asta prin canalele dumneavoastră -, noi suntem gata să-l primim la Minsk şi să discutăm serios cu el. Dacă vrea pace în Ucraina”, a spus Lukaşenko.

„Şi chiar şi Putin va veni la Minsk şi atunci am putea să ne întâlnim în trei aici: doi ‘agresori’ şi un preşedinte ‘iubitor de pace’. De ce nu?”, a afirmat liderul belarus, promiţând să trimită un avion Boeing pentru Biden în Polonia în cazul în care preşedintele american va fi de acord.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Avem o sumedenie de aeroporturi internaţionale. Avionul său Air Force One ar putea să aterizeze pe unul dintre ele”, a spus el, adăugând că fostul preşedinte american Bill Clinton „obişnuia să vină aici cu avionul” prezidenţial. „Şi aici, în prezenţa dumneavoastră, noi trei – garantez că Vladimir Putin va veni -, ne vom aşeza la masă şi vom rezolva întreaga problemă. Vom rezolva toate problemele aici”, a declarat Aleksandr Lukaşenko.

„Vom asigura siguranţă şi confort”, a mai spus el, anticipând totuşi că cel mai probabil Joe Biden nu va veni la Minsk.

Lukaşenko a profitat de această întâlnire cu presa pentru a ataca din nou Polonia, pe motiv că livrează arme Ucrainei, calificând-o drept „hiena Europei”.

Într-o declaraţie separată, preşedintele belarus afirmase joi că va ordona trupelor sale să lupte alături de aliatul său, Rusia, doar dacă un alt stat lansează un atac împotriva ţării sale, conform Reuters.

Lukaşenko, care a respins în mod repetat afirmaţiile Kievului şi Occidentului că ţara lui ar putea fi atrasă în războiul din Ucraina de partea Moscovei, a mai spus că intenţionează să se întâlnească vineri cu preşedintele rus Vladimir Putin la Moscova.

Rusia a folosit Belarus ca punct de lansare în invazia de anul trecut din Ucraina, declanşând ofensiva eşuată asupra capitalei ucrainene Kiev de pe teritoriul belarus.

#Aleksander Lukașenko #Biden

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.