Aproape 1 milion de persoane au fugit din Ucraina în Germania anul trecut, depăşind totalul refugiaţilor sirieni din 2015.

Afluxul din Ucraina, generat de invazia Rusiei de acum aproape un an, a inversat stagnarea populaţiei Germaniei, mărind-o cu peste 1%.

Ucrainenii reprezintă acum mai mult de 1,2% din totalul populaţiei germane, constituind a doua cea mai mare populaţie de străini care trăiesc în ţară, după turci.

Peste 962.000 de persoane au migrat din Ucraina în Germania în 2022, a declarat biroul federal de statistică din Germania.

„Datele arată că numărul persoanelor care au migrat din Ucraina în Germania îl depăşeşte pe cel al persoanelor venite din Siria, Afganistan şi Irak la un loc între 2014 şi 2016 (834.000)”, a precizat joi biroul.

Mulţi bărbaţi ucraineni au primit interdicţia de a părăsi ţara pentru a ajuta la efortul de război împotriva trupelor ruseşti. Drept urmare, femeile şi fetele au reprezentat 63% dintre cei sosiţi în Germania din Ucraina, în timp ce tinerii cu vârsta sub 18 ani au reprezentat 35%.

Afluxul a întinerit populaţia îmbătrânită a Germaniei. Doar 13% dintre imigranţii ucraineni aveau peste 60 de ani, faţă de 30% cât se înregistrează în rândul populaţiei germane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acte ucrainene #Germania #refugiati

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.