Interconectarea la sistemul românesc de aprovizionare cu gaze, prin gazoductul Iași-Chișinău și la cel european de energie electrică ENTSO-E, a ajutat Republica Moldova să depășească cele mai grave crize energetice, a subliniat secretarul de stat Constantin Borosan, transmite duminică, 19 februarie curent, Radio Chișinău cu referire la Comisia pentru securitate energetică a Adunării Parlamentare Euronest care se desfășoară la Chișinău.

Potrivit secretarului de stat, provocările în sectorul energetic din ultimul an și jumătate arată că trebuie să accelerăm tranziția la energia verde, cu o viteză mai mare, cu mai mult efort, iar Guvernul și Parlamentul R. Moldova sunt angajate în această direcție.

„Moldova a fost nevoită să facă față mai multor crize energetice din octombrie 2021, când a fost prima țară afectată de decizia unilaterală a Gazpromului de limitare a livrărilor de gaze, când procuram gaze dintr-o singură sursă, printr-o singură rută. Dar de atunci, din octombrie 2021 s-a diversificat semnificativ aprovizionare cu gaze a R. Moldova, la fel și de electricitate. Aceasta ne-a arătat nevoia stringentă de interconectare pe ambele direcții și electricitate, și gaze. Investițiile făcute în trecut și deciziile luate atunci ne-au ajutat să depășim crizele cu care ne-am confruntat”.

Constantin Borosan a subliniat că, datorită interconectării la sistemul românesc și european de energie, R. Moldova a reușit să confrunte crizele din acest domeniu, provocare de Rusia prin limitarea livrărilor de gaze și bombardarea infrastructurii ucrainene: „Interconectarea la gazoductul Iași-Chișinău ne-a ajutat să menținem sistem energetic stabil. Un alt exemplu este interconectarea electrică pe care o avem cu România, iar sincronizarea electrică din martie, de asemenea ne-a ajutat la diversificarea resurselor și să menținem stabilitatea sistemului”.

De asemenea, secretarul de stat a apreciat importanța liniei de interconectare cu România, Isaccea-Vulcănești, pentru stabilitatea sistemului energetic și a subliniat că avem nevoie și de alte interconexiuni, în zona de Nord, Bălți-Suceava. Aceasta este o prioritate pentru R. Moldova, este un proiect strategic de interes comun.

„Pentru a ne mișca mai rapid, am convenit cu instituțiile financiare europene cu care cooperează R. Moldova, BEI, BERD, UE, ca fondurile pentru conectare să fie redirecționate pentru construirea acestei conexiuni Bălți-Suceava. Nu avem timp să așteptăm, trebuie să ne mișcăm mai rapid ca să ne fortificăm securitatea noastră energetică. În același timp, în ceea ce privește prelungirea liniei din partea de Sud, Isaccea-Vulcănești, am avansat cu construcția de la Vulcănești la Chișinău, ceea ce va reduce dependența și vulnerabilitatea noastră de compania rusească Inter RAO, din stânga Nistrului, în Transnistria, și care reprezintă un element slab în sistemul nostru electric”.

Adițional, este necesară crearea altor linii de conexiune dintre R. Moldova cu sistemul ucrainean și cu cel din România, care vor contribuie la flexibilitatea sistemului energetic și la securitatea regională, a mai subliniat secretarul de stat Constantin Borosan.

Europarlamentara Rasa Jukneviciene, președinta comisiei pentru securitate energetică a Adunării Parlamentare Euronest, a declarat că invazia rusă în Ucraina a schimbat harta energetică a Europei. Agresiunea rusă a grăbit interconectarea Ucrainei și R. Moldova la sistemul european, în luna martie anul trecut, care a fost un pas foarte important pentru cele două state. În prezent această interconectare permite primirea de curent electric de urgență din UE, când infrastructura Ucrainei este supusă celor mai barbare atacuri rusești.

Europarlamentara din Lituania a subliniat că independența energetică față de Rusia a fost cea mai importantă prioritate a țării sale: „În 2008, când eram în Guvern, în 2008, prioritatea țarii noastre a fost independența energetică, atunci am început proiectul de terminal GNL. Am alertat multe țări asupra pericolului că Rusia folosește energie ca armă. În prezent, UE se mișcă foarte repede pentru a rezolva aceste probleme și suntem dispuși să facem acest lucru împreună cu partenerii est-europeni”.

Parlamentul Republicii Moldova găzduiește până pe 22 februarie cea de-a X-a sesiune ordinară a Adunării Parlamentare Euronest.

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.