Ucraina va primi un nou lot de ajutor umanitar, în valoare de 500 de miliarde de dolari. Este vorba inclusiv despre sisteme Himars, radare și muniții, scrie presa internațională.

Informațiile despre suport a fost confirmată și de Casa Albă, Washingtonul, însă, nu precizează despre ce fel de suport este vorba, dar menționează că vor urma și noi sancțiuni pentru Rusia.

În același timp, președintele american a transmis pe Twitter și primul său mesaj după ce a ajuns în Ucraina.

„Pe măsură ce ne apropiem de aniversarea invaziei brutale a Ucrainei de către Rusia, mă aflu astăzi la Kiev pentru a mă întâlni cu președintele Zelenski și a reafirma angajamentul nostru neclintit față de democrația, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Când Putin și-a lansat invazia cu aproape un an în urmă, el a crezut că Ucraina este slabă și Occidentul este divizat. Dar s-a înșelat total. În ultimul an, Statele Unite au construit o coaliție de națiuni de la Atlantic până la Pacific pentru a ajuta la apărarea Ucrainei cu sprijin militar, economic și umanitar fără precedent – și acest sprijin va dura”, susține Biden.

Biden se află într-o vizită neanunțată la Kiev. Luni dimineața au apărut informații precum că orașul este blocat, iar ambasada SUA și-a sporit securitatea. Ulterior, au apărut imagini cu Zelenski și liderul american, iar mai târziu și confirmarea administrației prezidențiale despre întrevedere.

#ajutor millitar #Biden #Kiev #Ucraina #vizită

Islandezii sunt chemați sâmbătă, 29 august, la urne pentru a decide dacă țara va relua negocierile de aderare la Uniunea Europeană, într-un referendum care poate readuce Reykjavik pe drumul către UE după mai bine de un deceniu, scrie Mediafax.ro.

Votul nu privește aderarea propriu-zisă, ci doar reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul. Alegătorii vor răspunde la întrebarea dacă Islanda ar trebui să redeschidă negocierile începute în urmă cu peste 15 ani.

Dacă tabăra favorabilă aderării va câștiga, guvernul va primi mandatul politic pentru reluarea discuțiilor. În cazul unui eventual acord, islandezii ar urma să fie chemați din nou la urne pentru a decide dacă acceptă condițiile de aderare.

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, iar negocierile au fost deschise oficial în 2010. Până la suspendarea procesului, 27 de capitole fuseseră deschise, dintre care 11 închise provizoriu. Negocierile au fost înghețate după schimbarea guvernului, în 2013.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte este pescuitul. Industria piscicolă are o importanță majoră pentru economia și identitatea Islandei, iar aderarea la UE ar presupune negocieri privind gestionarea resurselor maritime. Produsele marine au reprezentat aproape 39% din valoarea exporturilor islandeze de bunuri în 2025.

În același timp, Islanda este deja puternic integrată în spațiul european. Țara face parte din Spațiul Economic European și din Schengen, iar UE este principalul său partener comercial. Susținătorii aderării argumentează că Islanda aplică deja o mare parte din regulile pieței unice europene, fără a avea însă drept de vot asupra adoptării acestora.

Contextul geopolitic s-a schimbat însă semnificativ față de 2013. Războiul din Ucraina, tensiunile din zona arctică și preocupările privind securitatea infrastructurii submarine au readus în discuție poziția strategică a Islandei în Atlanticul de Nord.

Rezultatul referendumului este dificil de anticipat. Potrivit unui sondaj citat de Reuters, 46% dintre alegători susțin reluarea negocierilor, iar 46% se opun, în timp ce 8% sunt indeciși.

Chiar și o victorie a taberei favorabile negocierilor nu ar însemna automat aderarea la UE. Procesul ar trebui reluat și finalizat, iar eventualul tratat de aderare ar trebui aprobat de toate statele membre și de Parlamentul European, precum și ratificat conform procedurilor aplicabile.