Primarul municipiului Bălți, Nicolai Grigorișin, a sărit cu acuzații la adresa guvernării PAS. Acesta susține că vinovați de infrastructura proastă a orașului, dar și proiectele care bat pasul pe loc sunt reprezentanții partidului în teritoriu, în special deputații care au promis un statut special pentru Bălți, scrie NordNews.md.

„La ședința Guvernului de la Bălți au ridicat cu toții mâna și au spus că problema finanțării și a statutului special va fi soluționată. A venit președintele țării și în prezența deputaților voștri a declarat că, până la Anul Nou, chestiunea cu privire la statutul mun. Bălți va fi soluționată”, a spus primarul orașului.

Primarul susține că autoritățile de la Chișinău i-au promis investiții de milioane pentru reconstrucția străzii Kiev, dar și a străzii Dovator, lucru care nu s-a întâmplat.

„Strada nouă de pe adresa Dovator, nimic nu ați făcut. Sunt doar niște promisiuni, spuneți-mi, vă rog, când o dată vă veți îndeplini responsabilitățile, dar nu să umblați doar cu promisiuni? Am o întrebare concretă pentru dvs, spune-ți-mi, vă rog, când aceste lucruri vor fi făcute? De ce dumneavoastră mințiți poporul, președintele, de ce îi mințiți pe toți ? Este o întrebare simplă”, a mai adăugat Grigorișin.

Deputatul PAS, Boris Marcoci nu este de acord cu acuzațiile aduse și spune că, de fapt, responsabile de atragerea investițiilor în oraș sunt autoritățile publice locale, iar primarul de Bălți este lipsit de inițiativă.

„Domnul primar spune că bani pentru str. Kiev trebuia să dea Guvernul. Păi, Guvernul nu poate să dea bani, pentru că Guvernul nu dă bani nici pentru un oraș sau sat direct. Se dă prin intermediul proiectelor. Când a făcut proiectul, l-a depus undeva? Nici nu l-a depus. A spus că are proiectul și mai mult nimic. De trei ori eu l-am rugat să îmi dea devizul de cheltuieli, ca să vedem unde este acest proiect”, a declarat Boris Marcoci, deputat PAS.

„Aici vorbim despre o acuzație mai mult populistă, probabil în contextul campaniei electorale, pe care domnul primar a inițiat-o deja. Toate acuzațiile sunt total nefondate și țin strict de competența APL-ului, care trebuie să își realizeze atribuțiile sale”, a menționat Vladimir Rusu, șef al Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

Potrivit șefului Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, Grigorișin nu este deloc insistent în atragerea investițiilor. Mai mult, autoritățile locale nu aplică la proiecte nici atunci când sunt rugați să o facă.

„Două săptămâni în urmă am fost la el și mi-a spus că îmi va trimite proiectul pentru str. Dovator. Nici până în ziua de astăzi nu îl am. Am rugat proiectul pentru apeduct, tot nu l-a făcut. Pe apeduct nici nu este proiectul, cu toții am vorbit, nu este. Acel proiect putea fi deja gata”, a mai adăugat Marcoci.

Cât despre proiectul de lege cu privire la statutul special al mun. Bălți, Boris Marcoci susține că acesta va avea o finalitate până la sfârșitul anului curent, iar deputatul PSRM, Alexandr Nesterovschi crede că e doar o strategie bună pentru promovarea partidului de guvernare în campania electorală pentru alegerile locale din toamnă.

„Eu cred că proiectul va fi votat anul acesta neapărat. Dacă cineva crede că va primi statut special și va avea sute de milioane, se greșește amarnic”, a conchis deputatul PAS.

„Au promis că acest proiect va fi adoptat încă în anul 2021, când a fost instituit o nouă guvernare. Premierul actual nu a promis nimic. El a tăcut. În noiembrie ei vor încerca acest subiect să îl abordeze din nou, astfel încât această temă să fie una potrivită pentru campania electorală, vom vedea dacă oamenii se vor lăsa duși de nas”, a spus Alexandr Nesterovschi, deputat PSRM.

Sursa citată a solicitat din partea biroului de presă al Primăriei Bălți numărul de proiecte europene câștigate de instituție în perioada în care Nicolai Grigorișin exercită funcția de primar, dar până la ora publicării acestui material nu am primit vreun răspuns.

#Balti #Nicolai Grigorișin #PAS

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.