Primarul municipiului Bălți, Nicolai Grigorișin, a sărit cu acuzații la adresa guvernării PAS. Acesta susține că vinovați de infrastructura proastă a orașului, dar și proiectele care bat pasul pe loc sunt reprezentanții partidului în teritoriu, în special deputații care au promis un statut special pentru Bălți, scrie NordNews.md.

„La ședința Guvernului de la Bălți au ridicat cu toții mâna și au spus că problema finanțării și a statutului special va fi soluționată. A venit președintele țării și în prezența deputaților voștri a declarat că, până la Anul Nou, chestiunea cu privire la statutul mun. Bălți va fi soluționată”, a spus primarul orașului.

Primarul susține că autoritățile de la Chișinău i-au promis investiții de milioane pentru reconstrucția străzii Kiev, dar și a străzii Dovator, lucru care nu s-a întâmplat.

„Strada nouă de pe adresa Dovator, nimic nu ați făcut. Sunt doar niște promisiuni, spuneți-mi, vă rog, când o dată vă veți îndeplini responsabilitățile, dar nu să umblați doar cu promisiuni? Am o întrebare concretă pentru dvs, spune-ți-mi, vă rog, când aceste lucruri vor fi făcute? De ce dumneavoastră mințiți poporul, președintele, de ce îi mințiți pe toți ? Este o întrebare simplă”, a mai adăugat Grigorișin.

Deputatul PAS, Boris Marcoci nu este de acord cu acuzațiile aduse și spune că, de fapt, responsabile de atragerea investițiilor în oraș sunt autoritățile publice locale, iar primarul de Bălți este lipsit de inițiativă.

„Domnul primar spune că bani pentru str. Kiev trebuia să dea Guvernul. Păi, Guvernul nu poate să dea bani, pentru că Guvernul nu dă bani nici pentru un oraș sau sat direct. Se dă prin intermediul proiectelor. Când a făcut proiectul, l-a depus undeva? Nici nu l-a depus. A spus că are proiectul și mai mult nimic. De trei ori eu l-am rugat să îmi dea devizul de cheltuieli, ca să vedem unde este acest proiect”, a declarat Boris Marcoci, deputat PAS.

„Aici vorbim despre o acuzație mai mult populistă, probabil în contextul campaniei electorale, pe care domnul primar a inițiat-o deja. Toate acuzațiile sunt total nefondate și țin strict de competența APL-ului, care trebuie să își realizeze atribuțiile sale”, a menționat Vladimir Rusu, șef al Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

Potrivit șefului Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, Grigorișin nu este deloc insistent în atragerea investițiilor. Mai mult, autoritățile locale nu aplică la proiecte nici atunci când sunt rugați să o facă.

„Două săptămâni în urmă am fost la el și mi-a spus că îmi va trimite proiectul pentru str. Dovator. Nici până în ziua de astăzi nu îl am. Am rugat proiectul pentru apeduct, tot nu l-a făcut. Pe apeduct nici nu este proiectul, cu toții am vorbit, nu este. Acel proiect putea fi deja gata”, a mai adăugat Marcoci.

Cât despre proiectul de lege cu privire la statutul special al mun. Bălți, Boris Marcoci susține că acesta va avea o finalitate până la sfârșitul anului curent, iar deputatul PSRM, Alexandr Nesterovschi crede că e doar o strategie bună pentru promovarea partidului de guvernare în campania electorală pentru alegerile locale din toamnă.

„Eu cred că proiectul va fi votat anul acesta neapărat. Dacă cineva crede că va primi statut special și va avea sute de milioane, se greșește amarnic”, a conchis deputatul PAS.

„Au promis că acest proiect va fi adoptat încă în anul 2021, când a fost instituit o nouă guvernare. Premierul actual nu a promis nimic. El a tăcut. În noiembrie ei vor încerca acest subiect să îl abordeze din nou, astfel încât această temă să fie una potrivită pentru campania electorală, vom vedea dacă oamenii se vor lăsa duși de nas”, a spus Alexandr Nesterovschi, deputat PSRM.

Sursa citată a solicitat din partea biroului de presă al Primăriei Bălți numărul de proiecte europene câștigate de instituție în perioada în care Nicolai Grigorișin exercită funcția de primar, dar până la ora publicării acestui material nu am primit vreun răspuns.

#Balti #Nicolai Grigorișin #PAS

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.