Preşedintele Vladimir Zelenski a declarat într-un interviu că planul Rusiei de a înlocui conducerea prooccidentală a Moldovei, descoperit de serviciile de informaţii ucrainene a fost confirmat după aceea şi de ţările europene şi se leagă de dorinţa Moscovei de a avea sub control aeroportul din Chişinău pentru a putea transporta soldaţi şi echipamente ca să deschidă un nou front în Ucraina dinspre Transnistria.

Rusia are staţionaţi în Transnistria aproape 2.000 de oameni şi există suspiciunea că ar vrea să deschidă de pe teritoriul Moldovei un nou front către Ucraina. Preşedintele ucrainean a fost întrebat într-un interviu pentru „La Repubblica” cum ar reacţiona dacă preşedinta Maia Sandu i s-ar adresa şi i-ar cere ajutorul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zelenski a reamintit că a primit informaţii de la serviciul său de spionaj că Rusia vrea să profite de faptul că Moldova nu este nici membră NATO, nici membră UE şi să înlocuiască conducerea prooccidentală a Moldovei.

„Am transmis această informaţie preşedintei Maia Sandu. Ea a fost confirmată şi de ţările europene la scurt timp după aceea”, a arătat Zelenski.

El a explicat de ce ar fi interesaţi ruşii să preia controlul asupra Chişinăului – principalul interes îl reprezintă aeroportul.

„Ruşii plănuiesc toate acestea de mult timp. Cu toate acestea, Moldova şi Rusia nu au o frontieră de stat comună. Deci, cum ar trebui să-şi pună în aplicare planul (de a deschide dinspre Moldova un nou front în Ucraina – n.r.)? De unde ar urma să trimită acolo trupele şi echipamentul lor? Ruşii au nevoie de aeroporturi pentru asta. Dar acum există un singur aeroport în Moldova, în capitala Chişinău. Aşa că trebuie să folosească acest aeroport şi toate resursele Transnistriei”, a explicat Zelenski.

El a mai spus că preşedinta Maia Sandu nu i-a cerut niciodată ajutorul, dar i-a mulţumit pentru informaţii.

„Ea cunoaşte foarte bine situaţia noastră. Ucraina va fi întotdeauna gata să ajute Moldova”, a asigurat Zelenski.

#Maia Sandu #Ucraina #Vladimir Zelenskii

Ilan Șor, oligarhul din Moldova condamnat în dosarul „Frauda bancară”, ar fi ajuns să joace un rol important în dezvoltarea unor mecanisme financiare prin care Rusia poate continua să facă tranzacții în pofida sancțiunilor occidentale. O analiză publicată de The Economist, citată de Digi24.ro, descrie ascensiunea lui Șor în cercurile de putere de la Moscova și rolul criptomonedei A7A5.

Potrivit analizei, Șor a creat A7A5, un activ digital care poate fi utilizat pentru transferuri și plăți în afara sistemului bancar tradițional. Instrumentul ar permite unor companii și persoane din Rusia să efectueze operațiuni financiare internaționale, în condițiile în care numeroase instituții rusești au fost excluse din sistemul financiar occidental.

Șor a declarat anterior că mecanismul ar fi facilitat tranzacții comerciale de peste 100 de miliarde de dolari. Apariția sa la Forumul Economic Estic de la Vladivostok, în 2025, unde a anunțat extinderea proiectului, a fost interpretată drept un semnal că beneficiază de susținere la nivel înalt în Rusia.

O rețea financiară care depășește Rusia

Potrivit The Economist, o parte importantă a operațiunilor legate de A7A5 este derulată din Kârgâzstan, care a devenit un punct important pentru comerțul Rusiei cu exteriorul. Autoritățile occidentale au impus sancțiuni unor instituții financiare din această țară, inclusiv unei bănci despre care oficiali americani au afirmat că ar avea legături cu Șor.

Proiectul s-ar fi extins și în alte regiuni. Potrivit publicației, A7A5 și-a deschis birouri în Nigeria și Zimbabwe și urmărește să ajungă și în alte state din Africa și America de Sud. Un specialist de la compania de analiză blockchain Chainalysis avertizează că accesul la miliarde de dolari prin intermediul blockchainului oferă regimului rus o poziție financiară mai avantajoasă decât înainte.

Un model pentru alte state sancționate

Analiza The Economist atrage atenția că adevărata miză ar putea fi mai mare decât simpla evitare a sancțiunilor impuse Rusiei.

Modelul financiar dezvoltat în jurul A7A5 ar putea fi preluat de alte state aflate sub sancțiuni internaționale, precum Iranul, Coreea de Nord sau Cuba, care ar putea încerca să creeze propriile mecanisme de tranzacționare în afara sistemului financiar dominat de Occident.

Un oficial moldovean citat de publicație consideră că sofisticarea schemelor atribuite lui Șor reprezintă o provocare pentru autorități și avertizează că astfel de mecanisme ar putea fi utilizate și în alte scopuri, inclusiv pentru finanțarea unor operațiuni clandestine.

Totuși, proiectul A7A5 s-ar confrunta și cu probleme. Potrivit analizei, unii utilizatori se tem că fondurile ar putea fi blocate atunci când sunt convertite în alte criptomonede, iar activitatea platformei ar fi scăzut în ultimele luni.

Șor, între condamnarea din Moldova și ascensiunea de la Moscova

Ilan Șor este condamnat în Republica Moldova în dosarul fraudei bancare de aproximativ un miliard de dolari și se află în Rusia. Autoritățile de la Chișinău îl acuză că a avut un rol central în frauda care a afectat sistemul bancar moldovenesc.

În ultimii ani, Șor a devenit unul dintre principalii actori ai politicii ruse față de Republica Moldova, fiind sancționat de mai multe state occidentale. The Economist notează că transformarea sa din om de afaceri și politician moldovean într-un antreprenor implicat în dezvoltarea unor mecanisme financiare pentru Rusia reprezintă o evoluție neobișnuită.

În același timp, publicația avertizează că, indiferent de viitorul A7A5, apariția unor asemenea instrumente demonstrează cât de rapid pot fi dezvoltate alternative financiare la sistemul internațional dominat de Occident, complicând eforturile de aplicare a sancțiunilor împotriva statelor și persoanelor vizate.