Ministrul Muncii și Protecției Sociale răspunde revendicărilor protestatarilor care cer achitarea integrală a facturilor de către Guvern pentru perioada rece a anului. Alexei Buzu spune că autoritățile ajută cetățenii cu venituri modeste să facă față iernii prin compensarea parțială a facturii la gaz, agent termic și electricitate. Potrivit ministrului, răspunsul Guvernului la solicitările protestatarilor este sistemul de compensații „Ajutor la contor”, pe care-l califică drept unul eficient, țintit, orientat spre cetățenii cei mai vulnerabili, notează ipn.md.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale spune că Guvernul ajută cetățenii să facă față tarifelor mari prin compensații în factură. De asemenea, statul a venit cu majorări de salarii și prestații sociale, pentru a ajuta oamenii să țină pasul cu creșterea prețurilor.

„Bugetul public se formează din contribuțiile cetățenilor Republicii Moldova. Asta înseamnă că Parlamentul, Guvernul, eu, în calitate de ministru, avem responsabilitate maximă ca să utilizăm aceste resurse cu grijă, eficiență și transparență. Noi avem, la moment, un mecanism prin care încercăm să identificăm persoanele cu venituri reduse și să le oferim compensații pentru ca factura la agentul termic, gaz, electricitate, să fie mai mică. În prezent, în sistemul „Ajutor la contor” avem aproximativ 800 de mii de gospodării. La 80% dintre acestea li s-a atribuit gradul de vulnerabilitate foarte înalt. Asta înseamnă că Guvernul le achită jumătate din factură. Noi nu putem să oferim compensații pentru toți cetățenii Republicii Moldova, pentru că ar fi o măsură foarte scumpă. În plus, la Guvern trebuie să ne ocupăm și de alte probleme cum ar fi cele din educație, sănătate. Noi trebuie să avem programe țintite, pentru cei cu venituri reduse, trebuie să compensăm mai mult, pentru cei cu venituri mai mari, mai puțin sau chiar deloc”, a spus Alexei Buzu în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Duminică, la Chișinău a avut loc un protest antiguvernamental organizat de Mișcarea Națională Pentru Popor. Manifestanții au cerut Guvernului să achite integral facturile pentru lunile de iarnă. Ministrul spune că solicitarea este utopică pentru Republica Moldova care este importatoare de resurse energetice.

„Nu cunosc state unde se achită facturile integral pentru perioada rece. Sunt țări în care statul își asumă să compenseze benzina, motorina sau alt tip de agent și experiența acestor țări nu este cea mai fericită și nu trebuie preluată. Aceste țări sunt producătoare, exportatoare de resurse energetice, gaz sau petrol. Noi nu putem face acest lucru. Noi trebuie să asigurăm și pensiile, trebuie să facem investiții în sănătate, în infrastructură. Înțelegem că este o perioadă dificilă în special pentru familiile cu venituri reduse. Noi am venit cu măsuri atât pe partea de protecție socială, cât și cu creșteri salariale în sectorul public ca să atenuăm efectele crizei. Dar răspunsul nostru este doar prin acest sistem „Ajutor la contor” prin care cele mai vulnerabile gospodării primesc compensații în mod țintit”, a mai spus ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Duminică, în timpul protestului antiguvernamental a fost aprobată o Rezoluție potrivit căreia guvernării i se oferă un termen de șapte zile pentru a da un răspuns la solicitarea cetățenilor de achitare integrală a facturilor pentru perioada rece a anului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexei Buzu #Guvern #pensii #protest

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.