Compania feroviară de stat a Ucrainei i-a purtat pe liderii lumii până la Kiev și înapoi, întrucât situația din capitala ucraineană este considerată prea periculoasă pentru călătoriile cu avionul, scrie Insider. La fel ca Joe Biden luni, alte personalități au vizitat Ucraina la bordul unui tren cu vagoane de lux special echipate pentru aceste vizite diplomatice secrete.

Joe Biden a făcut luni o vizită surpriză la Kiev, transmițând un mesaj clar de sprijin pentru Ucraina, în ciuda riscurilor la adresa siguranței președintelui Statelor Unite. Călătoria lui a inclus o deplasare de 10 ore pe timp de noapte din Polonia cu un tren operat de Ukrzalizniția, compania feroviară de stat a Ucrainei.

În pozele făcute în interiorul trenului cu care a circulat Biden, președintele american poate fi văzut împreună cu Jake Sullivan, consilierul său de securitate națională. Cabina era îmbrăcată cu lambriuri de lemn și amenajată special pentru președintele american: Biden avea o masă lungă, o canapea și un televizor montat pe perete. Călătoriile liderilor mondiali care vin să viziteze Kievul trebuie realizate cu trenul pentru că Ucraina nu deține controlul total asupra spațiului său aerian, ceea ce prezintă un pericol prea mare pentru avioanele prezidențiale. Drumurile rutiere sunt și ele nesigure.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Biden a postat pe Facebook o poză în care se vede că a semnat un afiș prin care compania feroviară a Ucrainei îi mulțumea pentru tot ajutorul oferit țării în lupta contra Rusiei. Vagoanele de lux fuseseră inițial construite pentru turiștii care voiau să-și petreacă vacanța în Crimeea. Călătoria de 10 ore a lui Biden cu trenul prin Ucraina a fost ca nicio alta parcursă de un președinte american în istoria modernă a țării.

Spre deosebire de vizitele din Afganistan sau Irak ale predecesorilor săi, de data aceasta, trupele americane nu au fost cele care au asigurat paza, scrie France24. Vagoanele de lux în care au călătorit liderii lumii au fost construite în 2014 pentru transportul turiștilor în Crimeea. Acestea au fost reamenajate rapid după ce Rusia a anexat peninsula, potrivit Radio Free Liberty.

Cabinele din aceste vagoane sunt echipate cu dormitoare confortabile, băi private și zone de luat masa. Printre personalitățile care au făcut călătorii diplomatice „secrete” cu trenurile ucrainene de lux se numără fostul premier britanic Boris Johnson, vicepreședinta americană Nancy Pelosi, președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul canadian Justin Trudeau și trimisul special al Agenției ONU pentru Refugiați, actrița Angelina Jolie, potrivit The New York Times.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat și ea Ucraina în luna aprilie a anului trecut, călătorind tot cu trenul până la Bucha, la nord-vest de Kiev, acolo unde se găsea o groapă comună unde soldații ruși și-au aruncat victimele. Președintele indonezian Joko Widodo și soția sa, Iriana, au călătorit cu același tren în drum spre Kiev anul trecut.

#Joe Biden #tren

La Căinari începe povestea unuia dintre cei mai cunoscuți poeți ai spațiului românesc. În această casă, la 16 martie 1888, s-a născut Alexei Mateevici – cel care avea să rămână în memoria generațiilor drept autorul poemului „Limba noastră”, devenit în 1995 imnul Republicii Moldova.

Astăzi, locuința în care și-a petrecut primii ani de viață adăpostește Casa-Muzeu „Alexei Mateevici”, inaugurată în anul 1968, la împlinirea a 80 de ani de la nașterea poetului. În cele cinci săli expoziționale sunt păstrate fotografii, documente, ediții vechi ale operelor sale, obiecte de epocă și lucrări de artă inspirate din viața și creația lui Mateevici. În curtea muzeului se află monumentul poetului, iar alături poate fi văzută troița ridicată în memoria sa.

Câțiva ani mai târziu, familia Mateevici s-a mutat la Zaim, localitatea care avea să-i fie poetului casă în anii copilăriei și ai adolescenței.

La aproximativ 70 de kilometri de Chișinău, casa din Zaim păstrează și astăzi atmosfera în care a crescut viitorul poet. Transformată în muzeu în anul 1988, cu ocazia centenarului nașterii sale, aceasta adăpostește peste 7.000 de piese de patrimoniu – de la fotografii și documente, până la cărți rare, mobilier și obiecte de uz casnic din secolul al XIX-lea.

Expoziția este organizată în șase săli. Unele sunt dedicate vieții și operei lui Mateevici, iar altele recreează universul familiei sale. Printre cele mai cunoscute spații se numără sala „Limba noastră”, dedicată poemului care avea să devină imnul Republicii Moldova.

Un loc aparte este și „Masa Tăcerii”, unde se păstrează țărână adusă de pe mormintele unor mari clasici ai literaturii române, dar și de pe mormintele părinților poetului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși a trăit doar 29 de ani, Alexei Mateevici a lăsat în urmă o moștenire culturală valoroasă. Astăzi, casa din Căinari, unde s-a născut, și cea din Zaim, unde a copilărit, spun împreună povestea omului care a transformat dragostea pentru limba română într-un simbol al identității naționale.

#Alexei Mateevici #muzeu #poet