Dmitri Medvedev, fostul preşedinte şi premier rus care în prezent este vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a avertizat că Rusia riscă să dispară, dacă va pierde războiul din Ucraina, şi a spus că dacă SUA doresc înfrângerea ei, atunci Moscova are dreptul să se apere „cu orice armă”, inclusiv cu cea nucleară, relatează CNN.

„Rusia riscă să fie sfâşiată dacă opreşte operaţiunea militară specială înainte de obţinerea victoriei.Ca să parafrazez o expresie celebră, Biden a spus la Varşovia: ‘Dacă Rusia îşi opreşte invazia, se va termina chiar acum. Dacă ucrainenii nu se mai apără, va fi sfârşitul Ucrainei’. Aceasta este o minciună sfruntată. Adevărul este cu totul altul”, a scris Medvedev. „Dacă Rusia opreşte operaţiunea militară specială fără a obţine victoria, Rusia nu va mai exista, va fi ruptă în bucăţi. Dacă SUA încetează să mai furnizeze arme regimului de la Kiev, atunci războiul se va sfârşi”, a spus Dmitri Medvedev comentând pe canalul său de Telegram discursul ţinut marţi la Varşovia de preşedintele american Joe Biden.

Fostul preşedinte, care de la invazia rusă din Ucraina a adoptat o retorică tot mai radicală, l-a atacat în continuare pe Joe Biden:

„De ce apelează la poporul unei alte ţări într-un moment în care el este plin de probleme interne? Cu ce spaimă ar trebui să ascultăm un politician dintr-un stat ostil care emană ură faţă de Patria noastră? De ce ar trebui ca cetăţenii Rusiei să-l creadă pe liderul Statelor Unite, ţară care a declanşat cele mai multe războaie în secolele XX şi XXI, dar ne reproşează nouă agresivitatea?”, a spus Medvedev, adăugând că scopul lui Biden este să se asigure că Rusia suferă o „înfrângere strategică”.

Medvedev a comentat, totodată, discursul lui Vladimir Putin de marţi, în special anunţul că Rusia îşi suspendă participarea la tratatul de reducere a armelor nucleare New START.

Medvedev spune că a fost „o decizie inevitabilă şi aşteptată”.

„Este o decizie care va avea o rezonanţă uriaşă în lume, în general, şi în Statele Unite, în special. La urma urmei, este evident pentru toate forţele rezonabile că, dacă Statele Unite doresc înfrângerea Rusiei, atunci suntem în pragul unui conflict mondial. Dacă Statele Unite doresc înfrângerea Rusiei, atunci avem dreptul să ne apărăm cu orice armă, inclusiv cea nucleară”, a adăugat Medvedev, care este cel care, în calitate de preşedinte, a semnat tratatul în 2010, la Praga, împreună cu Barak Obama.

Vladimir Putin a anunţat marţi la finalul discursului său despre starea naţiunii rostit în faţa elitei politice şi militare a ţării că Federaţia Rusă îşi suspendă participarea din singurul acord în domeniul nuclear care mai e în vigoare, tratatul New START.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Miercuri, proiectul de lege în acest sens a fost dezbătut pe repede înainte în cele două camere ale parlamentului, care l-au votat în unanimitate.

#lege #Medvedev #Putin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.