Ministerul Afacerilor Externe al României condamnă declarațiile MAE rus, precum că în Transnistria ar putea avea loc pretinse atacuri militare, din partea Ucrainei. Diplomația de la București menționează că alegațiile părții ruse sunt „lipsite de fundament”, Moscova folosind o retorică amenințătoare și provocatoare.

„Propagarea intenționată de informații fără corespondență în realitatea de pe teren reprezintă o abordare extrem de periculoasă, în contextul actual de securitate, în care Federația Rusă își intensifică războiul de agresiune împotriva Ucrainei”, se arată în comunicatul publicat de ministerul român.

În aceeași ordine de idei, instituția de la București califică acuzațiile Moscovei drept o tentativă inacceptabilă „de creare artificială de tensiuni și destabilizare” în regiune și în raport cu Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„MAE al României face apel la responsabilitate, la abandonarea retoricii agresive, escalatorii și provocatoare, precum și la abținerea de la orice declarații și acte care pot afecta stabilitatea regiunii și a Republicii Moldova”, punctează diplomații.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a comentat vineri, 24 februarie curent, în cadrul unei conferințe de presă dedicată marcării unui an de război, informațiile parvenite de la MAE rus privind presupusul atac al ucrainenilor asupra Transnistriei.

Oficialul de la Kiev a dat de înțeles că declarațiile ruse sunt niște născociri, amintind că Rusia duce și un război hibrid și subliniind că Ucraina respectă integritatea Republicii Moldova.

#declaratii #destabilizări #MAE Romania #Rusia #Transnistria

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.