Denumită și sindromul “obrajilor pălmuiți” eritemul de cauză infecțioasă se manifestă sub forma unui exantem la nivelul feței care oferă pielii o colorație roșiatică specifică. Această boală cu denumire uşor amuzantă face parte dintr-o serie de boli contagioase, alături de bolile copilăriei, fiind a cincea afecţiune din grupul patologiilor care au ca manifestare vizibilă comună erupţia cutanată. Medicul pediatru Irina Secu ne vorbește despre cauze și simptome, dar și la ce trebuie să atragă atenție părinții.

„Eritemul infecțios capcana de diagnostic între maladie infecțioasă și alergii. Este provocat de parvovirus b19, sau mai numim a 5-a boală a copilăriei. Semne de viroză: nas înfundat, rinoree, faringită”, a menționat Irina Secu.

Boala debutează cu febră şi cu o erupţie cutanată pe obraji, care durează aproximativ 4 zile.

„Vorbim de eritem ,roșeață intensă a obrajilor,, boala obrajilor pălmuiți”, apoi treptat aceste erupții se pot răspândi pe membrele superioare, inferioare, torace, spate. Pot provoca disconfort și prurit”, afirmă medicul pediatru.

Boala se poate preveni doar prin măsurile generale de expunere în comunitate: evitarea aglomerațiilor, a persoanelor bolnave. De cele mai multe ori se vindecă repede și complet, însă complicații pot apărea și în funcție de statusul imun al fiecărui copil.

„Se recomandă lichide din abundență, simptomatic igiena nazală și antihistaminice în caz de prurit a erupțiilor. Important de reținut că este o infecție care nu duce la complicații și se tratează simptomatic sau se va rezolva spontan în decurs de 14 zile! Copilul nu mai este contagios din momentul în care a apărut eritemul pe obraji, perioada de contagiozitate a fost cu câteva zile înainte de erupții, astfel deja nu are rost să izolam copilul”, adaugă ea.

Sub nicio formă nu se tratează cu antibiotice, deoarece cauza bolii este un virus, şi nu o bacterie! În ceea ce privește complicațiile infecției cu parvovirusul uman, persoanele, acestea apar în cazul persoanelor cu anumite forme de anemie, cum ar fi anemia în seceră sau anemia hemolitică.

„Pentru confirmare se va efectua examenul fizic a pacientului la necesitate se vor indica teste de confirmare a bolii pentru a face un diagnostic diferențiat”, a mai spus medicul pediatru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copii #eritem #Irina Secu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.