Moldovenii s-au obişnuit să se pregătească pentru această sărbătoare din timp, căutând cele mai plăcute şi inedite mărţişoare. Iar cuvintele gingaşe de felicitare sunt semnele unui început călduros de primăvară. adevarul.ro prezintă câteva tradiţii de 1 Martie care ne fac primăvara mai frumoasă.

Primăvara este anotimpul reînvierii. Iar odată cu sosirea acestui anotimp viaţa capătă o nouă culoare şi în suflet începe să încolţească o nouă speranţă.

Tradiţii de 1 Martie: Mărţişorul

Mărţişorul este un obiect de podoabă împletit dintr-un fir roşu şi unul alb, care se oferă în dar mai ales femeilor şi fetelor în prima zi a lunii martie. Acesta se prinde în piept, în partea stângă şi este purtat pe parcursul întregii luni. În ultima zi a lunii Martie mărţişorul se prinde de ramurile unui pom fructifer, considerându-se că va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de ram, aceasta se va îndeplini.

Unul dintre miturile apariţiei mărţişorului spune că în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum într-o poiană răsare un ghiocel firav şi plăpând de sub zăpadă. Văzându-l înconjurat de mărăcini, Primăvara a hotărât să-l ajute, dând zăpada la o parte. Iarna s-a înfuriat şi a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea, iar ghiocelul a îngheţat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, rănindu-se la un deget din cauza spinilor şi a mărăcinilor. Din deget s-a scurs o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie.

Tradiţii de 1 Martie: flori de primăvară

Pe lângă mărţişoare, oamenii obişnuiesc să-şi dăruiască de 1 Martie buchete de flori de primăvară, cel mai reprezentativ fiind ghiocelul. Din legenda de mai sus putem înţelege că ghiocelul este floarea care vesteşte primăvara. Numele ştiinţific al acestei flori este Galanthus şi înseamnă „flori albe ca laptele”. Ghiocelul este dăruit persoanelor dragi şi iubite, iar culoarea albă a petalelor sale semnifică puritate, nevoia de perfecţiune, speranţă, noi oportunităţi după o perioadă lipsită de activitate.

Zambila, la fel ca şi ghiocelul, este floarea care se oferă de 1 Martie. Aceasta încântă pe oricine cu mirosul ei ameţitor. De asemenea, narcisele şi lalelele sunt florile care se dăruiesc cu drag în luna martie.

Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Ele au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la gât. Cele două culori sunt deschise interpretărilor: roşul poate semnifica vitalitatea femeii, iar albul – înţelepciunea bărbatului. Astfel, şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Semnificaţia firelor alb şi roşu ce se împletesc într-un şnur de care este prins un mic obiect este relevată şi de unele legende. Astfel se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-şi sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

Unele tradiţii spun că firul mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. De aceea, mărţişorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu „funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor”.

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul – război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Cinci cetățeni moldoveni au fost reținuți în Italia, fiind suspectați că au furat trei opere semnate de Paul Cézanne, Pierre-Auguste Renoir și Henri Matisse. Tablourile, evaluate la peste 9 milioane de euro, au fost recuperate după aproape cinci luni de la furt.

Potrivit agenției ANSA, operele au fost furate în noaptea de 22 spre 23 martie de la Fundația Magnani-Rocca din Mamiano di Traversetolo, în apropiere de Parma. Acestea au fost găsite de Carabinieri într-o locuință din Parma, în timpul unei percheziții.

Este vorba despre „Tasse et plat de cerises” de Cézanne, estimată la aproximativ 6 milioane de euro, „Les Poissons” de Renoir, evaluată la circa 3 milioane de euro, și „Odalisque sur la Terrasse” de Matisse, în valoare de aproximativ 20.000 de euro.

Potrivit anchetatorilor, nouă persoane de origine moldovenească sunt cercetate în acest caz, iar pentru cinci dintre ele a fost dispusă reținerea. Suspecții sunt cercetați pentru furt și asociere în scopul comiterii de infracțiuni.

Anchetatorii susțin că gruparea ar putea fi implicată în alte 14 furturi comise în provincia Parma și în zonele din apropiere. Ar fi fost vizate locuințe, localuri și companii. În cadrul anchetei au fost efectuate 15 percheziții și a fost identificată și o rețea de persoane care ar fi ajutat gruparea.

Cele trei tablouri au fost ascunse într-o cutie pentru televizor, în locuința unuia dintre suspecți. Anchetatorii au ajuns la grupare pornind inclusiv de la obiectele abandonate la locul furtului, printre care un extinctor și un mâner de târnăcop rupt.

Camerele de supraveghere au surprins momentul furtului. Doi bărbați cu fețele acoperite au intrat printr-o fereastră, au mers direct în sala în care erau expuse operele și le-au desprins de pe pereți. Tablourile au fost apoi transmise unui complice aflat în exterior. Întreaga operațiune a durat mai puțin de trei minute.

O a patra operă a lui Renoir, „Paysage de Cagnes”, a fost abandonată de hoți în timp ce fugeau.

Furtul a devenit public la o săptămână după ce s-a produs și a atras atenția internațională. Potrivit anchetatorilor, mediatizarea puternică ar fi făcut dificilă vânzarea unor opere atât de cunoscute, astfel că tablourile au rămas ascunse.

Reprezentanții Fundației Magnani-Rocca au salutat recuperarea operelor. Directorul științific Stefano Roffi a declarat că este o zi „cu adevărat fericită”, întrucât colecția fondatorului Luigi Magnani este din nou completă. Fundația găzduiește una dintre cele mai importante colecții private de artă din Italia.