În toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”. Vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”. Un proiect care prevede acest lucru a fost votat în prima lectură, în cadrul ședinței plenare de astăzi, de către deputații PAS.

Documentul a fost elaborat de un grup de deputați ai Fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate”. Parlamentarii mai propun să fie considerată desuetudinea textului „funcționând pe baza grafiei latine” din articolul 13 din Constituție. De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autoritățile publice cu competență de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun. Proiectul mai prevedere ca Sărbătoarea Națională „Limba noastră”, așa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă și în Codul muncii, să se numească „Limba română”.

Potrivit autorilor, condițiile ce au impus elaborarea prezentului proiect de lege rezultă, în mod indubitabil, din necesitatea și obligativitatea implementării unor considerente cu valoare constituțională, conținute în actele Înaltei Curți de Jurisdicție Constituțională și care statuează un postulat incontestabil, și anume că limba de stat a Republicii Moldova este limba română. „Prezenta inițiativă legislativă nu constituie o inițiativă ordinară de modificare a Constituției, ci una tehnică, care rezultă din obligativitatea executării și/sau implementării actelor Curții Constituționale”, a adăugat deputata Veronica Roșca, una dintre autorii proiectului

Proiectul de lege a fost votat în prima lectură de 56 de deputați.

De precizat că proiectul a provocat îmbrânceli în Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Constituția țării #limba romana #româna în Constituție

Agricultorii nu sunt mulțumiți că mecanismul de licențiere a importurilor de cereale și floarea-soarelui din Ucraina ar urma să fie valabil doar până la 31 octombrie. Asociația Forța Fermierilor cere Parlamentului să adopte urgent proiectul de lege și să prevadă posibilitatea prelungirii măsurii, dacă situația de pe piață o va impune. Fermierii avertizează că, fără acest mecanism, pe piața moldovenească ar putea ajunge cereale și oleaginoase importate la prețuri foarte mici. Totodată, aceștia se tem că România ar putea introduce restricții pentru exporturile moldovenești.

„Asociația Forța Fermierilor salută aprobarea avizului pozitiv al Guvernului asupra proiectului de lege privind licențierea cerealelor și floarei soarelui, elaborat de deputatul Serghei Ivanov, deși considerăm că termenul de valabilitate a acestui mecanism – 31 octombrie 2026, acceptat de executiv, nu este suficient pentru protejarea pieței interne,”, se arată într-un comunicat de presă al Asociației.

Forța Fermierilor solicită Parlamentului să examineze proiectul săptămâna viitoare, în ambele lecturi, și să includă posibilitatea prelungirii licențierii și după 31 octombrie, în funcție de evoluția pieței.

De asemenea, Asociația este nemulțumită și de intenția de majorare cu 50% a cotei TVA pentru cereale și oleaginoase. Potrivit fermierilor, subiectul nu a fost discutat la ultimele două întâlniri cu premierul Vasile Tofan și trebuie examinat înainte de aprobarea de către Guvern a politicii fiscale.

„Considerăm că pănă la aprobarea politicii fiscale de către Guvern, este imperios necesar să avem discuția pe aceasta problema foarte sensibilă pentru fermierii micro, mici și mijlocii din sectorul cerealier și oleaginos”, transmit fermierii.

Discuțiile privind licențierea au început după ce fermierii au amenințat, la 16 august, cu proteste masive, dacă autoritățile nu vor soluționa problemele prezentate de ei. La 21 august, premierul Vasile Tofan a anunțat că Guvernul va propune reintroducerea temporară a mecanismului.

Șeful Executivului a precizat atunci că măsura are scopul de a proteja producătorii și exportatorii moldoveni, dar poate avea efecte și asupra industriei de panificație, zootehniei și producătorilor de ulei, care folosesc cerealele drept materie primă. Ulterior, măsura a fost aprobată de Guvern în ședința din 26 august.

Un mecanism similar a fost aplicat în Republica Moldova și în perioada 2024–2025. Potrivit autorităților, acesta a avut efecte benefice pentru producătorii autohtoni.