În Parlamentul de la Chișinău au avut loc altercații, pe fondul limbii vorbite peste Prut. Deputații moldoveni au votat scoaterea din Constituție a sintagmei «limba moldovenească» și înlocuirea acesteia cu «limba română». Invitat în platoul Euronews România, Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova la București, a comentat subiectele delicate de pe agenda politică de la Chișinău.

Cine se opune limbii române în Republica Moldova?

„S-a votat o lege în prima lectură, care urmează să transpună în practică decizia Curții Constituționale din decembrie 2013. Nu se schimbă articolul din Constituție, ci se creează cadrul legal pentru a pune în aplicare o decizie. Parlamentul Moldovei a reușit să o voteze și-n cea de-a doua lectură. Sunt și deputați care s-au opus. Sunt cei care s-au opus limbii române mereu și identității noastre române – Partidele Comuniștilor și ale Socialiștilor, cei care mereu încearcă să promoveze o identitate falsă și o denumire falsă a limbii”, a precizat Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldovei la București, despre legea votată de Legislativul de la Chișinău.

De ce este Rusia indignată de schimbarea oficială a limbii din Republica Moldova

„Este ceva nou? Mereu au fost indignați. Identitatea română înseamnă identitate europeană, este revenirea la adevăr și este apropiere de cultura noastră adevărată, de lumea noastră, civilizația română și europeană. Îi deranjează pentru că renunțăm la balastul Imperial al URSS, care a impus denumirea falsă de limbă moldovenească, o ingerință în afacerile noastre interne. Este de neînțeles. Un stat străin nu ne poate dicta ce limbă vorbim”, a explicat oficialul.

Ambasadorul mai spune că printre cei care se opun înlocuirii sintagmei «limba moldovenească» cu «limba română» sunt și cetățeni români.

„Sunt falși promotori ai unor valori străine nouă. Vă asigur că nici ei nu cred în acele valori. Îndeplinesc o comandă politică din exterior. O fac pentru că nu sunt independenți, sunt corupți de forțe externe. S-a demonstrat că sunt dependenți de forțe externe – Federația Rusă”, a spus Victor Chirilă.

#ambasador #limba romana #Victor Chirilă

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.