Comicul american Chris Rock a ripostat sâmbătă într-un număr de stand-up difuzat pe platforma Netflix, la un an după ce a fost pălmuit de Will Smith în faţa a milioane de telespectatori.

În martie 2022, Smith a urcat pe scena galei premiilor Oscar şi l-a pălmuit pe Rock după ce acesta a făcut o glumă deplasată la adresa tunsorii foarte scurte a soţiei sale, actriţa Jada Pinkett Smith, care suferă de alopecie.

Câteva minute mai târziu, Will Smith a fost recompensat cu Oscarul pentru cel mai bun actor pentru rolul său din „King Richard”. Ulterior, el i-a cerut scuze lui Chris Rock, însă i s-a interzis accesul pentru un deceniu la premiile Oscar, a căror viitoare ediţie va avea loc pe 12 martie. Comicul a refuzat să depună plângere şi de atunci a păstrat o tăcere aproape totală asupra incidentului.

Sâmbătă seara însă, pe scena de la Hippodrome Theatre din Baltimore, Rock a ripostat, acuzându-l pe starul hollywoodian de „indignare selectivă” şi afirmând că s-a năpustit asupra unui bărbat mai puţin puternic decât el supărat fiind că soţia sa îl înşelase. „Will Smith practică indignarea selectivă”, a declarat Chris Rock în timpul acestui show, transmis în direct pe Netflix, o premieră pentru această platformă.

El a reamintit că Will Smith a fost ironizat pe scară largă după un episod din Red Table Talk, show-ul pe care Jada îl găzduieşte pe Facebook, în care cuplul a vorbit despre aventura pe care a avut-o Jada şi despre cum aceasta l-a afectat pe actor.

„Will Smith este semnificativ mai puternic decât mine.Will Smith l-a jucat pe Muhammad Ali într-un film. Credeţi că eu am dat o audiţie pentru acel rol?„, a declarat el

„Oamenii mă întreabă: ‘Te-a durut?’ Încă mă doare”, a adăugat Rock cu privire la palma primită.

Comicul, care pe alocuri a părut supărat în timpul show-ului său, a precizat că înainte de acest incident îl aprecia pe Will Smith, mai întâi ca rapper, apoi ca actor.

„Făcuse nişte filme grozave. Toată viaţa mea l-am susţinut pe Will Smith. Şi acum mă uit la Emancipation doar ca să văd cum e biciuit“, a afirmat Rock.

#filme #Will Smith

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.