Focul Haric va fi adus în Republica Moldova și în acest an, doar că, la Ierusalim nu va merge mitropolitul Vladimir. Mitropolia l-a însărcinat pe PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar mitropolitan, să aducă lumina sfântă la Chișinău. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Realitatea.md de către Vadim Cheibaș, secretar general al Mitropoliei.

„În acest an Mitropolitul Vladimir nu va merge după focul haric. De asemenea, nu intenționăm să apelăm la vreun sponsor. S-a luat decizia ca lumina sfântă să fie adusă la Catedrala Mitropolitană de Episcopul Ioan, care va fi de altfel și conducătorul pelerinajului în Țara Sfântă, organizat de Mitropolie în Săptămâna Patimilor. Pelerinajul va începe marți, 11 aprilie și se va încheia sâmbătă, 15 aprilie”, a declarat Cheibaș.

De asemenea, secretarul general al Mitropoliei a mai precizat pentru Realitatea.md că s-a purtat discuții cu o companie avia de la noi pentru a aduce lumina sfântă.

„Cei care vor merge în pelerinaj în Israel vor merge cu o rută comercială. Am negociat cu o companie avia din țară, dacă nu greșesc este Hisky, cu care s-a convenit ora întoarcerii la Chișinău, astfel încât focul haric să ajungă la catedrală în jurul orei 20:00”, a mai adăugat Cheibaș.

În 2022, Focul Haric a fost adus la Chișinău de Mitropolitul Vladimir. Toate cheltuielile au fost suportate de Partidul Politic „ȘOR”, deși Mitropolia a negat informațiile apărute în spațiul public. Mai mult, fostul președinte al țării, liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, i-a mulțumit lui Ilan Șor, pentru că a contribuit la aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim în Moldova.

În 2021, Mitropolitul Vladimir nu a mers la Ierusalim, iar lumina sfântă a fost adusă de un singur preot, comparativ cu anii precedenți când se deplasa delegația din care făcea parte un număr mai mare de persoane.

Mitropolia Moldovei organizează în luna aprilie un pelerinaj în Țara Sfântă. Cât te costă?!

#Chisinau #Focul Haric #Ierusalim #Mitropolitul Vladimir

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.