Turcia şi preşedintele său, Recep Tayyip Erdogan, au luat decizia privind aderarea Finlandei la NATO, care va fi anunţată oficial vineri în timpul unei vizite a preşedintelui finlandez, a anunţat Helsinki.

„Turcii au sperat că voi fi acolo pentru a le primi răspunsul când îşi vor anunţa decizia. Bineînţeles, am acceptat invitaţia şi voi merge pentru a primit expresia intenţiilor lor”, a precizat preşedintele finlandez Sauli Niinisto într-un comunicat.

Aflat în prezent în campanie electorală pentru un nou mandat, preşedintele turc, care blochează de anul trecut aderarea Finlandei şi Suediei, a lăsat deja de înţeles miercuri dimineaţă că va răspunde favorabil „promisiunii” făcute de a permite ca Helsinki să aderare la Alianţa Nord-Atlantică.

„Ne vom face partea noastră, vom respecta promisiunea făcută. Vineri, ne vom întâlni cu preşedintele, vom face ceea ce ne cere promisiunea”, a declarat Erdogan.

Parlamentul turc este cel care trebuie să ratifice aderarea Finlandei la NATO, prezentată în comun cu Suedia în mai 2022.

Nu este cunoscută nicio dată pentru aceasta, rămânând de stabilit dacă votul va avea loc înainte sau după alegerile din Turcia de la 14 mai.

Chiar dacă şi Ungaria mai trebuie să ratifice aderarea, un acord din partea Turciei pentru Helsinki deschide larg calea pentru ca Finlanda să intre în NATO. Finlanda, ţară nordică ce are frontieră cu Rusia, a fost constrânsă la neutralitate de Moscova după Al Doilea Război Mondial, înainte de a deveni nealiniată militar la sfârşitul Războiului Rece.

În schimb, lucrurile sunt mult mai complicate pentru Suedia, faţă de care Ankara are încă obiecţii. Turcia acuză Stockholmul de pasivitate în privinţa „teroriştilor” kurzi care trăiesc în Suedia. Premierul suedez Ulf Kristersson a recunoscut marţi că probabilitatea ca Finlanda să intre în NATO înaintea Suediei a crescut în ultimele săptămâni.

El îşi păstrează însă speranţa de a încheia rapid aderarea Stockholmului înainte de viitorul summit al NATO, în iulie, la Vilnius.

Până acum greu de conceput din punct de vedere politic, candidaturile Suediei şi Finlandei sunt consecinţa directă a invaziei ruse din Ucraina, semn al unei ameninţări majore a Moscovei pentru securitatea europeană, conform celor două ţări.

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.