Olesea Stamate insistă că CSM poate deveni funcțional. După discursul susținut de Maia Sandu, în urma ședinței Consiliului Superior de Securitate, deputata a explicat cum este posibil.

Conform parlamentarei, instituția va putea activa în cel mult 30 de zile. Stamate spune că pentru cvorum trebuie să existe 2/3 dintre membrii efectivi în exercițiul funcției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Șase din cei 12 membri ai CSM sunt numiți de Parlament din rândul societății civile. Din moment ce vom avea toate deciziile comisiei de Pre-vetting pe candidații care au depus dosarele la concurs, Parlamentul va putea numi până la cel mult șase membri în CSM. Iar legea actuala prevede ca cvorumul necesar la CSM este de 2/3 din membri efectiv în exercițiul funcției. Astfel, CSM va deveni funcțional la momentul numirii de către Parlament a membrilor din rândul societății civile. De asemenea, mandatul judecătoarei Nina Cernat continuă până la alegerea succesorului de competența – adică pana când Adunarea Generala a judecătorilor își va alege membrii CSM din rândul judecătorilor”, explică Stamate.

Președinta Comisiei juridice numiri și imunități din Parlament punctează că „mingea este în mâna judecătorilor”. Ea conchide că aceștia o pot face în orice zi, „chiar și mâine”, pentru a debloca CSM.

VIDEO Maia Sandu: CSM urmează să fie funcțional în 30 de zile, nu mai târziu. Alte decizii ale CSS

#blocaj #CSM #explicatii #Sandu #Stamate

Procurorii care tergiversează dosarele, se implică ilegal în activitatea altor procurori sau manifestă un comportament nedemn riscă sancțiuni disciplinare. Prevederile se regăsesc într-un ghid metodic aprobat vineri, 14 august, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), transmite IPN.

Potrivit CSP, în funcție de gravitatea și circumstanțele faptei, sancțiunile pot varia de la avertisment și mustrare până la eliberarea din funcția de procuror. De exemplu, într-un caz de tergiversare sistematică a mai multor dosare, CSP a dispus eliberarea procurorului din funcție.

Consiliul menționează că, în cazul tergiversării dosarelor, procurorii pot răspunde disciplinar dacă întârzierea le este imputabilă și nu are o justificare rezonabilă. Totodată, întârzierile determinate de complexitatea cauzei, de numărul mare de participanți, de acțiunile altor autorități sau de lipsa de personal nu le pot fi imputate procurorilor.

În același timp, ghidul vizează intervențiile ilegale în activitatea procurorilor și împiedicarea activității Inspecției procurorilor, inclusiv prin refuzul accesului la documente, prezentarea unor informații false sau ignorarea intenționată a solicitărilor inspectorilor. Într-unul dintre cazurile prezentate în document, gravitatea faptelor și cumulul mai multor abateri au dus la eliberarea procurorului din funcție.

O altă categorie este răspunderea disciplinară pentru modul în care se comportă un procuror, atât la serviciu, cât și în viața personală. Ghidul menționează, printre exemple, adresările ofensatoare la adresa colegilor, tonul ridicat, ostil sau autoritar, limbajul nepotrivit și comportamentul agresiv.

CSP menționează că ghidul nu are forță juridică obligatorie, fiind un instrument destinat uniformizării modului în care Inspecția procurorilor, Colegiul de Disciplină și Etică și CSP examinează și califică abaterile disciplinare.