Dmitri Medvedev a postat pe Telegram un mesaj de o virulență extremă, fostul președinte rus fiind deosebit de furios după ce Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pentru Vladimir Putin. Postarea este plină de cuvinte vulgare și chiar amenință judecătorii CPI cu o lovitură de rachetă supersonică.

„Pe cine a adus în fața justiției? Trei duzini de necunoscuți. Președintele Sudanului a scuipat pe aceste acuzații și, în ciuda unei lovituri de stat militare în propria sa țară, nu este disponibil pentru `justiție`. Ceilalți nu merită să fie menționați deloc. Cu alte cuvinte, eficiența ei este nulă”, a afirmat Medvedev.

„O țară și liderii săi pot fi judecați în două cazuri: 1. când țara însăși a slăbit extrem de mult, aproape și-a pierdut suveranitatea și a îndrăznit să accepte un proces pentru ea însăși; 2. când țara a pierdut războiul și a capitulat. Este imposibil să se întâmple altfel. Și toată lumea înțelege acest lucru. Apropo, cel mai discreditat episod care a ucis credibilitatea aproape nulă a tribunalului a avut legătură cu crimele SUA în Afganistan și Irak. Curtea s-a c…t pe ea însăși și nu a putut face nimic”, a continuat el, potrivit realitatea.net.

Înaltul oficial rus a spus, făcând referire la mandatul de arestare pentru Putin, că „judecătorii de la CPI se agită degeaba” și că doar au vrut să arate că nu „s-au c…t în pantaloni în fața celei mai mari puteri nucleare”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest punct al mesajului său de pe Telegram, Medvedev trece la amenințări, transmițându-le judecătorilor CPI că toți oamenii sunt „sub Dumnezeu și sub (rază de acțiune) de rachete.

„Ne putem foarte bine imagina o lovitură hipersonic de la mică distanță din Marea Nordului, de pe o navă rusească asupra tribunalului, de la Haga. (…) Iar tribunalul este doar o organizație internațională mizerabilă, nu populația unei țări NATO. Așa că nici nu se va declanșa un război. Le este frică. Și nimănui nu-i va părea rău. Așa că, cetățeni judecători, priviți cu atenție spre cer…”, a mai scris el.

Curtea Penală Internațională (CPI) a emis, vineri, un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului rus pentru drepturile copilului Maria Lvova-Belova pentru un presupus plan de deportare a copiilor ucraineni în Rusia.

Reamintim că în urmă cu un an, mai exact pe 24 februarie 2022, Rusia a surprins o întreagă planetă, lansând o „operațiune specială” și de „denazificarea a Ucrainei”.

#Dmitrii Medvedev #mandat de arest #Putin #Rusia

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.