Mai mulți miniștri de externe ai statelor europene, printre care și cel al României, au cerut luni ca Uniunea Europeană să aplice sancțiuni pe numele oligarhilor ruși care încearcă să destabilizeze statul de drept și conducerile alese democratic din Republica Moldova și Georgia, scrie digi24.ro cu referire la politico.eu.

„Trebuie să continuăm eforturile în vederea constituirii regimului de sancțiuni care să vizeze acțiunile de destabilizare, îndreptate împotriva ordinii constituționale și a statului de drept, regim pe care l-am propus în cadrul precedentului Consiliu Afaceri Externe”, a declarat ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, înaintea participării la reuniunea miniștrilor afacerilor externe de la Bruxelles.

Acesta a fost susţinut şi de ministrul francez de externe, Catherine Colonna care a vorbit despre încercările prin care trec Georgia şi Republica Moldova.

„Aceste două ţări se confruntă cu încercări de destabilizare care necesită vigilenţa noastră şi care justifică să luăm în calcul să-i tragem la răspundere pe cei responsabili de aceste încercări”, a spus Catherine Colonna.

Ideea sancţiunilor a fost susţinută şi de ministrul de externe din Estonia, Urmas Reinsalu.

„UE are responsabilitatea de a crea un nou mecanism de sancţiuni împotriva agenţilor Rusiei, împotriva acelor oligarhi din Moldova care pregătesc o lovitură de stat”, a spus acesta.

#Moldova #oligarhi ruși #Romania #sanctiuni #UE

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.