Un nou studiu a descoperit că sentimentul de singurătate și depresia pot accelera procesul de îmbătrânire a organismului mai mult decât fumatul. Cercetarea a folosit un „ceas de îmbătrânire” pentru a testa datele sanguine și biometrice a aproape 12.000 de adulți chinezi, măsurând vârsta biologică în loc de vârsta cronologică. Cercetătorii din spatele studiului, conduși de compania de biotehnologie Deep Longevity, au declarat că au fost surprinși să vadă cât de mult impact ar putea avea factorii psihologici asupra îmbătrânirii, în comparație cu factorii fizici, cum ar fi obiceiul de a fuma, scrie publika.md.

Cei mai importanți predictori ai vârstei au fost tensiunea arterială, cistatina C, indicele de masă corporală și spirometria. „Ceasul de îmbătrânire” a determinat că fumatul a adăugat aproximativ 1,25 ani de îmbătrânire, în timp ce singurătatea – 1,65 ani. Factorii psihologici care contribuie la îmbătrânire includ frica, lipsa de speranță, depresia, nefericirea și lipsa somnului.

Autorii au concluzionat că, având în vedere legătura puternică dintre stările psihologice și îmbătrânire, sănătatea mintală precară trebuie să fie recunoscută ca fiind un factor major al îmbătrânirii.

Totuși, nu trebuie de ignorat efectele fumatului asupra procesului de îmbătrânire. Fumul de țigară conține toxine care afectează calitatea pielii, ducând la riduri, îmbătrânire prematură și, eventual, chiar la afecțiuni cutanate.

Cercetările au mai constatat că fumatul îngustează vasele de sânge, reducând cantitatea de oxigen pe care o primește pielea. Persoanele care fumează au mai puține fibre de elastină și colagen în piele în comparație cu cele care nu fumează. În lipsa unei cantități suficiente din aceste fibre, pielea devine mai dură și mai puțin elastică.

Din cauza arderii, fumul de tutun conține mii de substanțe chimice toxice care pot deteriora celulele pielii și pot duce la semne de îmbătrânire prematură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a evita aceste efecte negative, cea mai bună decizie este renunțarea la fumat. Totodată, există mai multe alternative fără fum, pentru persoanele care nu pot renunța la consumul de țigări

Prin faptul că nu ard tutunul, produsele fără fum precum dispozitivele de încălzire a tutunului, țigările electronice și snus-ul nu produc fum, care conține peste 6 mii de substanțe chimice. De exemplu, în timpul încălzirii tutunului se eliberează un aerosol cu nicotină și arome de tutun, însă, temperatura e suficient de scăzută pentru a împiedica arderea tutunului. Iar în cazul țigărilor electronice este încălzit un lichid cu nicotină.

Evitând arderea, produsele fără fum nu produc gudron, care este acea substanță neagră care rămâne pe filtrul de țigară. Efectele dăunătoare ale gudronului încep încă din cavitatea bucală prin îngălbenirea dinților, deteriorarea gingiilor și desensibilizarea papilelor gustative și continuă formând un reziduu galben în interiorul plămânilor. Gudronul permite tuturor toxinelor să circule libere în plămâni. Nivelul de gudron crește pe măsură ce țigara este arsă. Astfel, ultimele pufuri dintr-o țigară pot conține de două ori mai mult gudron decât primele.

Potrivit cercetărilor, petele de pe piele și roșeața pot scădea deja după o lună după ce o persoană se lasă de fumat. Modificările ce țin de culoarea pielii se inversează în decurs de 4-12 săptămâni de la renunțarea la fumat.

Totodată, după ce o persoană renunță la țigări, organismul își reface producția de colagen. Acest lucru poate duce la schimbări vizibile, inclusiv la o piele mai luminoasă și mai netedă, ca urmare a îmbunătățirii circulației și a reducerii nivelului de monoxid de carbon din sânge.

#depresie #fumat #imbatranire #singuratate #studiu

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.