Vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian a avut, azi, o întrevedere cu reprezentantul permanent al Federației Ruse la OSCE, ambasadorul Alexandr Lukașevici, și cu reprezentantul special al Federației Ruse în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, ambasadorul Vitalii Treapițîn.

Oleg Serebrian a reiterat faptul că, în contextul în care activitatea formatului de negocieri ,,5+2” se află într-un impas prelungit ca urmare a războiului din Ucraina, se menține interacțiunea în platforma de dialog a reprezentanților politici, a grupurilor de lucru sectoriale și a Comisiei Unificate de Control, ”în cadrul cărora Tiraspolul politizează exagerat majoritatea problemelor și nu contribuie la depășirea acestora din perspectiva intereselor locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului și a eliminării barierelor artificiale”.

”A fost evocată necesitatea evitării focarelor de tensiune inutile, edificării unei ambianțe de securitate și de previzibilitate, renunțării la declarații ce răspândesc incertitudine și panică în opinia publică. Tiraspolul trebuie să accepte un dialog constructiv, menit să conducă la reintegrarea țării, la soluționarea problemelor economice și sociale ale cetățenilor și la restaurarea statului de drept în stânga Nistrului. La fel, a fost exprimată speranța că Federația Rusă nu va limita mandatul de activitate al Misiunii OSCE în Republica Moldova și va sprijini și în continuare formula de reglementare pașnică și finală a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în hotarele recunoscute de comunitatea internațională”, se arată în comunicatul de presă al Guvernului.

„Republica Moldova pledează pentru respectarea necondiționată a principiului inviolabilității frontierelor, consfințită în Acordul Final de la Helsinki. Nu pot exista alte soluții durabile și legale pentru conflictele din Europa de azi. Respectarea necondiționată a frontierelor recunoscute internațional, reglementarea pașnică a litigiilor dintre state și respectarea drepturilor minorităților etnice, lingvistice și confesionale în deplină concordanță cu rigorile Consiliului Europei și OSCE – iată principiile de care trebuie să ne conducem. Pacea și stabilitatea în Europa nu pot fi restabilite și păstrate fără respectarea acestor principii”, a spus vicepremierul Serebrian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CUC #OSCE #reglementarea transnistreană

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.