Membrii Comitetului Parlamentar de Asociere (CPA) UE – Moldova au adoptat joi, 23 martie curent, la Bruxelles, o declarație în care solicită începerea negocierilor de aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova cât mai curând posibil, până la finalul anului, după îndeplinirea celor 9 recomandări transmise de Comisia Europeană. Despre asta se spune într-o postare a europarlamentarului Siegfried Mureșan din partea Partidului Național Liberal.

„Am coprezidat astăzi o reuniune foarte bună a Comitetului parlamentar de Asociere UE – Moldova. Alături de membri ai Parlamentului European și ai Parlamentului Republicii Moldova, reprezentanți ai Guvernului Republicii Moldova, precum și ai Comisiei Europene și ai Serviciului European de Acțiune Externă, am transmis susținerea noastră clară pentru creșterea sprijinului european oferit Republicii Moldova… Republica Moldova și cetățenii săi au demonstrat că vor să fie parte din Uniunea Europeană. Moldova a realizat mari progrese în ultimul an pentru apropierea de UE, în pofida provocărilor cu care se confruntă și a amenințărilor dinspre Federația Rusă. Tocmai de aceea, trebuie să oferim Republicii Moldova mai multă claritate cu privire la pașii care urmează acum, după acordarea statutului de stat candidat în 2022. Din acest motiv, cerem începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană cât mai curând posibil, imediat după îndeplinirea celor nouă recomandări transmise de Comisia Europeană în 2022”, a declarat, joi, deputatul european Siegfried Mureșan, co-președintele Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova.”, a declarat europarlamentarul nu înainte de enumera șapte lucruri importante din declarația adoptată.

Astfel, este vorba de:

Începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană cât mai curând, după îndeplinirea celor 9 recomandări;
Regim european de sancțiuni pentru oligarhii care vor să destabilizeze și să corupă Republica Moldova;
Unitate special dedicată relațiilor cu Moldova la nivelul Direcției de Vecinătate a Comisiei Europene
Mai multe resurse alocate Hub-ului UE pentru securitatea internă și managementul frontierelor Republicii Moldova;
Liberalizarea totală a comerțului UE – Moldova;
Creșterea sprijinului financiar european pentru Moldova;
Eliminarea tarifelor de roaming între UE și Moldova.

„În același timp, vedem că Federația Rusă face tot posibilul să destabilizeze Republica Moldova prin instrumente hibride de agresiune, precum dezinformarea, manipularea și șantajarea Moldovei cu livrările de gaz. Rusia este puternic sprijinită în acest efort de oligarhii din Republica Moldova care se folosesc de oameni și orchestrează proteste pentru a destabiliza țara. Acești oligarhi vor ca Republica Moldova să rămână departe de Uniunea Europeană, justiția să nu se reformeze, iar ei să poată fura în continuare fără a fi pedepsiți. Tocmai de aceea, noi cerem instituțiilor Uniunii Europene crearea unui regim de sancțiuni asemănător celui pe care l-am adoptat pentru sancționarea persoanelor din Federația Rusă care susțin războiul din Ucraina. Vreau să ne asigurăm că toate activele acestor oligarhi din țările Uniunii Europene sunt înghețate astfel încât ei să nu mai poată finanța false proteste și să nu mai încerce să corupă instituțiile Republicii Moldova”, a mai spus Siegfried Mureșan.

Documentul adoptat astăzi în unanimitate de membrii CPA mai solicită, de asemenea, liberalizarea totală a comerțului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, integrarea Republicii Moldova cât mai curând în Piața Unică Europeană și creșterea sprijinului financiar acordat de UE.

„Integrarea Republicii Moldova în Piața Unică va crește investițiile europene în Moldova și va întări economia țări, astfel încât oamenii să simtă beneficiile integrării europene mai repede, nu doar în momentul aderării propriu-zise la Uniunea Europeană”, a mai spus eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Amintim că declarația a fost adoptată în cadrul celei de-a 13-a Reuniuni a Comitetului Parlamentar de Asociere care a avut loc astăzi în Parlamentul European de la Bruxelles și care a reunit membri ai Parlamentului European și ai Parlamentului Republicii Moldova, reprezentanți ai Guvernului Republicii Moldova, precum și ai Comisiei Europene și ai Serviciului European de Acțiune Externă. Din delegația legislativului de la Chișinău fac parte, pe lângă copreședintele CPA RM-UE, Mihail Popșoi, și deputatele Olesea Stamate și Ina Coșeru, membre CPA RM-UE.

#aderare #oligarhi #Republica Moldova #UE

Emisarii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au purtat discuții cu Vladimir Putin la Kremlin, în cadrul noilor eforturi diplomatice privind războiul din Ucraina. Liderul rus le-a spus că Moscova nu a lansat sâmbătă, 5 septembrie, niciun atac asupra Kievului și că și Ucraina și-a redus operațiunile militare. După Moscova, cei doi emisari americani sunt așteptați duminică, 6 septembrie, la Kiev, pentru întâlniri cu Volodimir Zelenski, scrie adevărul.ro.

Casa Albă a declarat că emisarii președintelui Donald Trump au discutat „planuri substanțiale pentru următorii pași”. Potrivit Mediafax, aceștia „vor fi anunțați în săptămânile următoare, și așteaptă cu nerăbdare să organizeze întâlniri la fel de productive mâine în Ucraina”.

Emisarii lui Trump au fost nevoiţi însă să îl aştepte mai multe ore pe Putin, care a inaugurat o linie nouă de metrou la Moscova şi un terminal petrolier uriaş cu oleoductul aferent, în Siberia, prin videoconferinţă. El s-a întâlnit şi cu candidaţi ai partidului prezidenţial Rusia Unită, în vederea alegerilor parlamentare de luna aceasta, înainte de a începe dialogul cu americanii.

Imagini publicate de Kremlin i-au arătat pe Steve Witkoff și Jared Kushner întâmpinați de Putin. Liderul de la Kremlin a spus că situația actuală „nu este atât de ușoară”.

Potrivit BBC, Witkoff i-a mulțumit lui Putin pentru că a fost de acord cu Ucraina să oprească atacurile asupra capitalelor celorlalți timp de trei zile. Duminică, cei doi trimiși vor călători la Kiev pentru mai multe discuții. Aceasta este prima lor vizită de acest gen în capitala Ucrainei.

Vineri, Trump a declarat că Witkoff și Kushner „aduc cu ei o propunere de a pune capăt războiului”. Până acum, eforturile SUA și ale aliaților săi de a negocia un acord de pace au eșuat.

Putin a mai spus că „indiferent ce se întâmplă, astfel de contacte sunt, fără îndoială, întotdeauna utile”. De asemenea, i-a mulțumit lui Trump pentru eforturile sale de pacificare.

Putin: „Există un nivel destul de ridicat de încredere”

Liderul rus a afirmat că se simte „confortabil” lucrând cu ei, adăugând: „Desigur, din partea noastră există un nivel destul de ridicat de încredere în timpul acestei activități”.

Discuțiile, desfășurate cu ușile închise în reședința oficială a lui Putin din inima capitalei Rusiei, au durat trei ore, potrivit presei de stat ruse.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a descris discuțiile ca fiind „constructive, extrem de sincere”.

Ce teme au fost abordate

„Discuțiile nu s-au limitat la un schimb de opinii privind rezolvarea crizei ucrainene. Au fost discutate în detaliu aspecte economice și potențiale proiecte majore, reciproc avantajoase, ruso-americane”, a spus el.

Ușakov a mai spus că „s-a luat act de progresele tangibile ale armatei ruse în zona de luptă” și că s-a recunoscut faptul că discuțiile trebuie să abordeze „cauzele profunde ale conflictului”.

Putin a ordonat o pauză de trei zile a atacurilor asupra Kievului

Președintele rus Vladimir Putin a ordonat oprirea, timp de trei zile, a atacurilor asupra Kievului, începând de la miezul nopții. Decizia vine înaintea întâlnirilor programate duminică în capitala ucraineană, unde sunt așteptați negociatorii americani.

Anunțul a fost făcut sâmbătă de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, care a explicat faptul că pauza temporară are legătură cu vizita delegaţiei americane la Kiev.

Decizia Moscovei vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski propusese, încă de vineri, oprirea reciprocă a bombardamentelor aeriene. El invocase prezența celor doi emisari americani, care urmau să se afle la Moscova pe 5 septembrie și la Kiev pe 6 septembrie.

În pofida acestei propuneri, Rusia a lansat vineri noaptea un nou val de atacuri masive asupra Ucrainei, folosind drone și rachete. Printre zonele vizate s-a numărat și regiunea capitalei.

Atacurile au făcut victime și în regiunea Dnipropetrovsk, unde cel puțin cinci persoane au fost ucise.