În Parlamentul de la București va funcționa un Departament pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. O rezoluție privind susținerea aderării noastre la UE a fost adoptată de aleși ai poporului de la Chișinău și București.

Cea de-a IX-a Reuniune a Comisiei Comune pentru Integrare a avut loc la Chișinău. Departamentul urmează să ofere consultanță Parlamentului Republicii Moldova și altor instituții de la Chișinău, pentru a accelera reformele interne necesare procesului de aderare.

Membrii Comisiei consideră că anul 2023 este foarte important pentru valorificarea ferestrei de oportunitate acordate Republicii Moldova, iar obiectivul țării noastre rămâne obținerea unei decizii unanime a statelor membre ale UE, referitoare la deschiderea negocierilor de aderare către sfârșitul anului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Apreciem eforturile depuse la nivel guvernamental și parlamentar de către Republica Moldova în implementarea celor 9 recomandări ale Comisiei Europene. Subliniem că realizarea acestor nouă condiții va sta la baza deciziei Consiliului European privind viitorii pași”, se arată în rezoluție.

Comisia Comună pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României a fost constituită în anul 2010. Din ea fac parte câte zece deputați din legislativul de la Chișinău și cel de la București. Conform regulamentului CCIE, Comisia se întrunește anual în două reuniuni, alternativ în Republica Moldova și în România.

#aderare la UE #departament #Moldova #parlament #Romania

Uniunea Europeană va începe în următoarele săptămâni procedurile de contractare, licitație și achiziție a sistemului de apărare antiaeriană cu rază medie destinat Republicii Moldova. Precizarea a fost făcută vineri de Comisia Europeană pentru TVR Moldova privind calendarul măsurii de 120 de milioane de euro, aprobată în iulie prin Facilitatea Europeană pentru Pace. Bruxelles-ul confirmă că implementarea a început deja, dar nu avansează deocamdată un termen pentru livrarea sistemului.

Între timp, echipamentele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, finanțate prin măsurile de asistență EPF din 2024 și 2025, sunt deja în proces de achiziție. Iar echipamentele de supraveghere aeriană, finanțate prin măsura de asistență din 2023, au fost deja livrate și contribuie la capacitatea Republicii Moldova de a monitoriza situația din spațiul aerian”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand.

Precizările vin după ce, la începutul săptămânii, ministrul Apărării de la Chişinău, Anatolie Nosatîi, a spus că un sistem integrat, capabil să detecteze și să nimicească ținte aeriene, ar putea ajunge în Republica Moldova abia peste trei ani ani.

Și nici acest termen nu este sigur, a subliniat ministrul, chiar dacă atacurile cu drone se apropie tot mai mult de frontierele țării. Comisia Europeană nu a confirmat însă dacă sistemul ar putea ajunge în Republica Moldova în aproximativ trei ani și nici nu a oferit un alt termen pentru livrare.

Până atunci, Bruxelles-ul spune că alte capacități de apărare aeriană finanțate anterior prin Facilitatea Europeană pentru Pace sunt deja în diferite etape de implementare. Echipamentele antiaeriene cu rază scurtă, finanțate prin măsurile din 2024 și 2025, sunt în proces de achiziție, iar echipamentele de supraveghere aeriană prevăzute în 2023 au fost deja livrate.