Administrația separatistă de la Tiraspol a decis ascunderea unui șir de acte și informații despre sistemul judecătoresc și public din regiune. Printre datele ce nu mai mai fi publicate în internet pe durata anului 2023 sunt: numele pretinșilor judecători și vicepreședinți ai instanțelor ilegale din regiune, ai funcționarilor publici din administrația centrală și locală, dar și numele funcționarilor din structuri ce activează în străinătate, scrie Zona de Securitate.

„Norma legislativă” a fost semnată de către liderul separatist, Vadim Krasnoselski, pe 17 martie 2023, la propunerea Pretinsului Sovet Suprem din regiune. Modificările au intrat în vigoare pe 18 martie 2023, în ziua în care legea privind separatismul, adoptată de Parlamentul de la Chișinău, a devenit funcțională.

Pentru a putea secretiza numele așa zișilor funcționarilor din sistemul public și cel judecătoresc în reațeau internet s-a făcut abatere de la mai multe pretinse „legi” (mai jos vedeți .pdf în limba rusă):

„Cu privire la combaterea corupţiei”;
„Cu privire la controlul respectării cheltuielilor persoanelor cu funcții publice și altor persoane cu veniturile lor”;
„Cu privire la asigurarea accesului la informaţie privind activitatea instanţelor judecătoreşti ”:

1) se anulează necesitatea afișării în internet a numelor de familie, numelor și patronimelor vicepreședinților instanței, judecătorilor; temeiuri de împuternicire a vicepreședinților de instanță, judecători;

2) privind necesitatea afișării în internet a numelor de familie, numelor și patronimicul directorilor adjuncți ai Departamentului de Justiție de la Curtea Supremă;

3) necesitatea afișării în internet prenumele, numele și patronimele judecătorului (judecătorilor) care au examinat (judecat) cauza, secretarului de ședință, procurorului;

d) efectul normelor Legii „Cu privire la asigurarea accesului la informații privind activitățile autorităților publice și organelor de autoguvernare locală”:

1) necesitatea afișării a numelor de familie, numelor și patronimelor șefilor de direcții structurale ale autorităților de stat, șefilor diviziilor structurale ale reprezentanțelor din străinătate, șefilor secțiilor structurale ale reprezentanțelor din străinătate, a diviziunilor structurale ale administrațiilor locale;

2) necesitatea plasării pe internet a datelor cu caracter personal ale funcționarilor autorităților publice, administrațiilor locale, cu excepția conducătorilor acestor organisme;

3) necesitatea postării pe internet a numelui, prenumelui și patronimicul conducătorului unității sau altui funcționar a cărui autoritate include organizarea primirii cetățenilor, inclusiv reprezentanți ai organizațiilor, asociațiilor obștești, organelor autorităților de stat, organelor locale de autoguvernare.

Zona de Securitate a contactat un avocat din dreapta Nistrului și un activist civic din stânga Nistrului pentru a înțelege intenția regimului de a ascunde numele pretinșilor judecători și procurori din regiune ce emit decizii în legătură cu privarea de libertate a locuitorilor regiunii sau decizii de limitare a altor drepturi a acestora. Declarațiile acestora pot fi citite aici.

#justitie #Tiraspol #Vadim Krasnoselski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.