Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Tănase: Limba română a rămas moldovenească în Constituție. Parlamentul explică ce s-a întâmplat și cine-i responsabil

30 Mart. 2023, 14:45
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
30 Mart. 2023, 14:45 // Actualitate //  Victoria Laur

Doi foști miniștri ai Justiției, Alexandru Tănase și Fadei Nagacevschi, afirmă că limba română a rămas moldovenească în Constituție și critică legea votată pe 16 martie. Conform lor, însă, din legea supremă a dispărut sintagma „funcționând în baza grafiei latine”.

Tănase a publicat un editorial la subiect pe timpul.md. Cât despre Nagacevschi, acesta a scris pe rețelele de socializare, aducând critici majorității de la guvernare.

Într-adevăr, pe pagina web legis.md, administrată de Ministerul Justiției, se regăsesc informațiile invocate de Nagacevschi și Tănase. Între timp, în baza de date Weblex, din articolul 13 al Constituției este exclusă sintagma „Limba moldovenească”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a clarifica situația, redacția Realitatea l-a contactat pe Ion Creangă, șeful Direcției Juridice a Parlamentului. Conform lui, este vorba despre o procedură care durează și nu a reușit să fie încă încheiată.

„Am discutat cu Ministerul Justiției. Ei spun că procedura lor este mai complexă și se lucrează pe etape. Întâi se introduc textele de comentarii si apoi texte de modificare. Se va schimba în termenul indicat de lege”, a punctat Creangă.

Agenția Resurse Informaționale Juridice are la dispoziție 30 de zile pentru a modifica terminologia din legislație. Așadar, dacă în Monitorul Oficial noile prevederi au apărut pe 24 martie, textul Constituției urmează să fie schimbat până pe 23 aprilie.

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 17:29
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 17:29 // Slider //  Valentina Buza

Episcopul polonez Andrzej Jez a fost condamnat pentru că nu ar fi înştiinţat autorităţile în legătură cu abuzurile sexuale asupra unor minori pe care le-au comis doi preoţi din dioceza sa, în cel mai important caz de acest fel în care este implicat un lider al Bisericii Catolice din Polonia.

Acest caz este cel mai recent dintr-o serie de scandaluri de abuzuri comise de clerici, care au subminat încrederea în Biserică într-una dintre cele mai profund catolice naţiuni din Europa. În 2024, un episcop şi un arhiepiscop au demisionat din cauza neglijenţei în gestionarea cazurilor de abuz sexual.

Hotărârea instanţei din oraşul Tarnow (sudul Poloniei), pronunţată joi, ordonă reţinerea a 25% din salariul lunar de episcop, sumă care va fi donată fundaţiei „Dajemy Dzieciom Sile” („Dăm putere copiilor”), împreună cu o plată de aproximativ 2.300 de euro către fondul de stat pentru asistenţa victimelor. Sentinţa nu este definitivă, precizează EFE.

Acuzarea solicitase o pedeapsă de 10 luni de închisoare cu suspendare, în timp ce apărarea a pledat pentru achitare.

Episcopul a pledat nevinovat faţă de acuzaţiile aduse. În declaraţia sa, el a explicat întârzierea în raportarea cazurilor invocând ambiguitatea reglementărilor penale şi circumstanţele specifice ale fiecărui caz în parte, a precizat PAP. În plus, el a subliniat că „un episcop nu poate fi tras la răspundere globală pentru abuzurile comise de cler”, conform EFE.

Cazul priveşte evenimente petrecute între anii 2017 şi 2020, când episcopul a primit informaţii credibile despre abuzurile asupra copiilor comise de doi clerici din dioceza sa, Stanislaw P. – acuzat că a agresat zeci de băieţi – şi Tomasz K. În ciuda acestui fapt, episcopul a încălcat legea neinformând prompt biroul procurorului.

Acest proces stabileşte un precedent istoric în Polonia în ceea ce priveşte responsabilitatea juridică a ierarhiei ecleziastice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cadrul juridic actual provine din reforma Codului Penal aprobată în iulie 2017, care a transformat raportarea abuzurilor sexuale asupra copiilor dintr-o obligaţie pur socială într-o îndatorire legală pedepsită cu până la trei ani de închisoare pentru oricine nu notifică imediat autorităţile.

Până la această hotărâre, niciun episcop polonez nu fusese condamnat penal în instanţele civile pentru muşamalizarea infracţiunilor sexuale împotriva minorilor.

Deşi mulţi polonezi consideră în continuare credinţa catolică drept o componentă esenţială a identităţii lor naţionale, cazurile de abuz sexual în care sunt implicaţi preoţi au dus la o creştere a numărului celor care afirmă că şi-au pierdut încrederea în Biserică. Un sondaj realizat în 2025 de institutul polonez de cercetare a opiniei publice IBRiS a arătat că procentul polonezilor care declară că au încredere în Biserica Catolică a scăzut la 35%, faţă de 58% în 2016.