Se pare că cel mai dificil moment din viața unui om, susțin acest neonatologii, este chiar nașterea acestuia. Efortul unui nou-născut de a respira este considerat un miracol, iar pentru acesta nu au găsit prea multe explicații nici măcar oamenii de știință.

Un om are parte de-a lungul existenței sale pe pământ de unele trăiri extrem de dureroase și împovărătoare, peste care în acele momente nu consideră că poate trece. Cu toate acestea, experții neonatologi susțin că niciunul dintre acele evenimente nu este cel mai greu pe care l-am depășit în viață. Cu adevărat cel mai greu moment, conform specialiștilor, este unul la care nu ne-am gândi niciodată: propria naștere. Momentul zero când un nou-născut ia contact cu viața cu aerul, scrie realitatea.net.

Nimic nu este mai greu decât prima secundă de viață

Respirația este primul miracol din viața unui om, spune neonatologul Carmen Zaboloteanu, de la Maternitatea Botoșani și explică de ce nimic nu se compară ca grad de dificultate cu prima secundă de viață.

„Dacă ne gândim că intra-uterin plămânii sunt două pungi cu apă care cresc și se dezvoltă. Dar nu sunt funcționali. În momentul în care copilul se naște, se întâmplă o minune. O presiune imensă forțează plămânii să scuipe apa respectivă și copilul începe să respire. Gândiți-vă că este doar o mânuță de om, un copil de trei kilograme să zicem, care cu o forță imensă reușește să elimine două pungi cu apă și începe să respire”, explică Carmen Zaboloteanu.

„Se spune că în viață, oricât de greu ne-ar fi, atât de greu ca în prima secundă, atunci când începem să respirăm nu va mai fi niciodată”, mai spune neonatologul.

Specialiștii susțin că puterea cu care un nou-născut elimină acel lichid din plămâni în prima secundă este incredibil de mare. Unui adult acest efort i-ar produce leziuni și probleme grave la plămâni.

#bebelusi #neonatologi #om

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.