Papa Francisc, în vârstă de 86 de ani, a părăsit astăzi, 1 aprilie, spitalul din Roma unde fusese internat miercuri din cauza unor probleme respiratorii, scrie digi24.ro.

„Sunt încă în viaţă”, a glumit suveranul pontif în faţa numeroşilor credincioşi şi jurnalişti adunaţi în faţa spitalului Gemelli din Roma.

Francisc a coborât din micul său Fiat alb pentru a-i saluta şi a schimba câteva cuvinte înainte de a pleca spre Vatican. Suveranul pontif, care suferă din cauza mai multor afecţiuni, fusese internat la spitalul Gemelli din Roma după ce acuzase anumite dificultăţi respiratorii.

Papa Francisc a fost diagnosticat cu bronşită şi a răspuns bine la tratamentul cu antibiotice, precizase joi biroul de presă de la Vatican. În timpul când s-a aflat în spital, liderul Bisericii Catolice i-a vizitat pe copiii internați la secția de oncologie a spitalului Gemelli. Papa Francisc le-a oferit copiilor ouă de ciocolată, mătănii şi cărţi, a anunţat Vaticanul. În cursul acestei vizite surpriză de aproximativ 30 de minute, Suveranul Pontif a botezat şi un nou-născut de câteva săptămâni, cu numele Miguel Angel.

#Papa Francisc #Roma #spital

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.