Datoria externă a Republicii Moldova a ajuns anul trecut la peste 9,4 miliarde de dolari. Astfel, conform datelor preliminare ale Băncii Naționale a Moldovei, pe parcursul anului 2022 aceasta a crescut cu 8 la sută. Din această sumă, doar peste trei miliarde de dolari este datoria Guvernului, Băncii Naționale a Moldovei, a administrațiilor publice locale și a întreprinderilor de stat, iar restul este a companiilor private, a menționat expertul economic Veaceaslav Ioniță, informează radiomoldova.md.

În 2022, datoria externă a Republicii Moldova a depășit 9 miliarde de dolari, dintre care aproximativ 3,2 miliarde este datoria Guvernului, Băncii Naționale a Moldovei, administrațiilor publice locale și întreprinderilor de stat. În ultimul an, aceasta a crescut doar cu 700 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă un fenomen pozitiv, a precizat pentru postul nostru de radio expertul economic Veaceaslav Ioniță.

„Guvernul actual a moștenit o datorie internă foarte mare, iar dobânda pe care o plătește pentru datoria internă este de cinci-șapte ori mai mare, decât dobânda la împrumuturile externe. În acest an, Guvernul va trebui să achite, numai sub formă de dobânzi, circa 3 miliarde de lei pentru datoria internă. Pentru a reduce cheltuielile bugetare, în 2022, pentru prima dată, Guvernul nu s-a împrumutat deloc. Adică, nu a crescut împrumutul pe plan intern, dar a pus accentul pe împrumutul extern. De fapt, creșterea datoriilor guvernului pe plan extern are drept scop reducerea cheltuielilor bugetare”.

În același timp, potrivit expertului economic, cea mai mare parte a datoriei externe a țării noastre este atribuită companiilor private. Astfel, acest lucru nu are legătură directă cu cetățenii, dar mai mult cu companiile care s-au împrumutat pe plan extern.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform datelor făcute publice de către Banca Națională a Moldovei, cea mai mare parte a soldului datoriei externe brute îi revine datoriei pe termen lung, și anume, peste 72 la sută, valoarea acesteia înregistrând o creștere de 9,3% față de sfârșitul anului 2021. Datoria externă pe termen scurt s-a majorat cu 4,7 la sută la sfârșitul anului trecut, revenindu-i o pondere de 27,6% din total.

#datorii #expert economic #Veaceaslav Ionita

Cu o zi înainte ca Republica Moldova să-și proclame independența, la Chișinău, un deputat moldovean rostea la Moscova un discurs care sfida direct centrul puterii sovietice. Era 26 august 1991, iar Constantin Oboroc urca la tribuna Sovietului Suprem al URSS pentru a vorbi despre Basarabia, Pactul Ribbentrop-Molotov și dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul.

Discursul a fost rostit într-unul dintre cele mai tensionate momente din istoria Uniunii Sovietice. Puciul de la Moscova eșuase cu doar câteva zile înainte, iar autoritatea regimului sovietic se prăbușea. În acest context, Oboroc a folosit tribuna Parlamentului de la Moscova pentru a spune lucruri care, cu doar câțiva ani înainte, ar fi părut de neconceput.

Deputatul moldovean a denunțat consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov și anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. A vorbit despre dreptul poporului din Republica Moldova de a-și revendica istoria, identitatea și libertatea de a-și decide viitorul. Mesajul era unul fără echivoc: Chișinăul nu mai accepta ca destinul său să fie decis la Moscova.

Constantin Oboroc făcea parte din ultimul Parlament al URSS, unde a fost deputat între 1989 și 1991. În anii renașterii naționale, s-a remarcat prin pozițiile sale ferme pentru independență, revenirea la grafia latină și recunoașterea identității românești. Discursul din 26 august 1991 avea să fie urmat, peste doar 24 de ore, de unul dintre cele mai importante momente din istoria Republicii Moldova. La 27 august, Parlamentul de la Chișinău adopta Declarația de Independență, iar Republica Moldova își proclama desprinderea de Uniunea Sovietică.

Oboroc a fost prim-viceprim-ministru în guvernele conduse de Mircea Druc și Valeriu Muravschi, iar ulterior, între 1992 și 1996, a fost consilier al primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.