Datoria externă a Republicii Moldova a ajuns anul trecut la peste 9,4 miliarde de dolari. Astfel, conform datelor preliminare ale Băncii Naționale a Moldovei, pe parcursul anului 2022 aceasta a crescut cu 8 la sută. Din această sumă, doar peste trei miliarde de dolari este datoria Guvernului, Băncii Naționale a Moldovei, a administrațiilor publice locale și a întreprinderilor de stat, iar restul este a companiilor private, a menționat expertul economic Veaceaslav Ioniță, informează radiomoldova.md.

În 2022, datoria externă a Republicii Moldova a depășit 9 miliarde de dolari, dintre care aproximativ 3,2 miliarde este datoria Guvernului, Băncii Naționale a Moldovei, administrațiilor publice locale și întreprinderilor de stat. În ultimul an, aceasta a crescut doar cu 700 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă un fenomen pozitiv, a precizat pentru postul nostru de radio expertul economic Veaceaslav Ioniță.

„Guvernul actual a moștenit o datorie internă foarte mare, iar dobânda pe care o plătește pentru datoria internă este de cinci-șapte ori mai mare, decât dobânda la împrumuturile externe. În acest an, Guvernul va trebui să achite, numai sub formă de dobânzi, circa 3 miliarde de lei pentru datoria internă. Pentru a reduce cheltuielile bugetare, în 2022, pentru prima dată, Guvernul nu s-a împrumutat deloc. Adică, nu a crescut împrumutul pe plan intern, dar a pus accentul pe împrumutul extern. De fapt, creșterea datoriilor guvernului pe plan extern are drept scop reducerea cheltuielilor bugetare”.

În același timp, potrivit expertului economic, cea mai mare parte a datoriei externe a țării noastre este atribuită companiilor private. Astfel, acest lucru nu are legătură directă cu cetățenii, dar mai mult cu companiile care s-au împrumutat pe plan extern.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform datelor făcute publice de către Banca Națională a Moldovei, cea mai mare parte a soldului datoriei externe brute îi revine datoriei pe termen lung, și anume, peste 72 la sută, valoarea acesteia înregistrând o creștere de 9,3% față de sfârșitul anului 2021. Datoria externă pe termen scurt s-a majorat cu 4,7 la sută la sfârșitul anului trecut, revenindu-i o pondere de 27,6% din total.

#datorii #expert economic #Veaceaslav Ionita

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest”. O spune vicepreședintele comisiei juridice din Parlament, Igor Chiriac, referindu-se la greva japoneză declanșată de judecători în semn de nemulțumire față de proiectul legii salarizării. Potrivit lui Chiriac, nivelul salariilor trebuie stabilit în funcție de posibilitățile financiare ale statului și comparat cu veniturile angajaților din alte domenii ale sectorului public.

Începând cu 12 octombrie judecătorii desfășoară o grevă japoneză, exprimându-și nemulțumirea față de proiectul legii salarizării, despre care spun că nu le-ar asigura o majorare a veniturilor proporțională cu complexitatea și responsabilitatea muncii lor. Deputatul PAS, Igor Chiriac, pune la îndoieală justificarea protestului.

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest. Inițial, judecătorii s-au declarat nemulțumiți de suma cu care se majorează salariile. Ulterior, CSM a venit cu o rectificare și a spus că salariile nu se majorează cu 560 de lei, ci cu aproape 2000 de lei lunar. Ulterior, tot judecătorii spun că nu știu cu cât se majorează pentru că încă nu știu valoarea de referință. Dacă voi încă nu cunoașteți cu cât se majorează salariile, atunci pentru ce protestați?”, a spus vicepreședintele comisiei juridice, Igor Chiriac, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Potrivit lui Chiriac, veniturile unui judecător numit recent în funcție, inclusiv compensațiile pentru transport, arată că nivelul de remunerare este deja unul semnificativ.

„Discuțiile vizează judecătorii instanțelor de fond. Eu am verificat declarațiile de avere și interese ale judecătorilor pentru anul 2025. Un judecător de la Judecătoria Drochia, numit în 2024, în anul 2025 a primit aproape 400 de mii de lei. În afară de salariu a primit peste 41 de mii de lei cheltuieli pentru transport. Adică are un salariu de peste 26 de mii de lei, plus 3000 de lei pentru transport. Adică, un judecător numit abia acum un an, primește la card în jur de 30 mii lei lunar”, a explicat parlamentarul.

Chiriac afirmă că toate majorările salariale pentru angajații din sectorul public trebuie stabilite în funcție de resursele financiare disponibile la buget.

„Când discutăm de salarii, indiferent în care domeniu, trebuie să vedem care sunt posibilitățile financiare. Trebui să analizăm cât putem mări salariile și la medici, polițiști, pompieri”, a punctat Igor Chiriac.