Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății continuă să contribuie la consolidarea sistemului național de sănătate, prin dotarea spitalelor și celorlalte instituții medico-sanitare cu echipamente de necesitate stringentă în tratarea pacienților cu COVID-19. Astfel, 300 de concentratoare de oxigen, 600 de pulsoximetre și 5 aparate de ventilare pulmonară pentru pacienții cu COVID-19 în stare gravă, care necesită respirație asistată, au fost livrate suplimentar în Republica Moldova, cu suportul financiar al UE, în parteneriat cu OMS.

Echipamentul medical, în valoare de 685.400 de euro, va ajuta la monitorizarea pacienților și tratarea cazurilor medii și grave de COVID-19. Ajutorul face parte din inițiativa finanțată de Uniunea Europeană „Solidari pentru sănătate”, direcționată spre combaterea pandemiei în țările Parteneriatului Estic și care are scopul de a consolida reziliența sistemelor de sănătate și capacitatea țărilor de a răspunde la o situație de urgență în sănătate publică. Echipamentele vor fi distribuite de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, conform necesităților instituțiilor medicale.

Cele 5 ventilatoare pentru respirație asistată sunt de ultimă generație, de cea mai înaltă performanță, care vor fi instalate în secțiile de terapie intensivă din cadrul instituțiilor strategice – Spitalul de Medicină Urgentă, Spitalul Clinic Republican, Spitalul „Sfânta Treime” și Spitalul Clinic Bălți. Concentratoarele de oxigen sunt folosite în terapia cu oxigen, foarte necesară la pacienții cu COVID-19 spitalizați și care are o rată de succes înaltă la aplicare. Astfel, cele 300 de concentratoare de oxigen vor putea fi folosite pe o perioadă mai lungă, acestea fiind livrate cu 300 de seturi de consumabile, ce vor acoperi o perioadă de 6-7 luni de utilizare.

Tot astăzi, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției a mai recepționat o donație de 600 de pulsoximetre din partea Guvernului federal al Germaniei, care urmează să ajungă în instituțiile de asistență medicală primară.

„Situația pandemică la nivel național a devenit una alarmantă. Numărul persoanelor care necesită internare este în continuă creștere, iar capacitățile sistemului spitalicesc necesită a fi consolidate. Grație ajutorului Uniunii Europene și OMS, sistemul național de sănătate este capabil să poată acorda asistență medicală de calitate pacienților. Apreciem înalt solidaritatea și sprijinul permanent al donatorilor și partenerilor de dezvoltare ale Republicii Moldova”, a spus Tatiana Zatîc, secretarul de Stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

„Uniunea Europeană și Statele sale membre sunt alături de cetățenii Republicii Moldova în lupta împotriva pandemiei COVID-19. Livrarea de echipamente de astăzi este foarte necesară în condițiile în care numărul de infectări este în creștere și pacienții au nevoie urgentă de acest suport, care poate să le salveze viața. Echipamentul oferit este suplinit și de o donație din partea Germaniei. Acționând împreună ca „Echipa Europa” și în parteneriat cu OMS, vom continua să oferim asistența necesară pentru sistemul medical din Republica Moldova, în contextul inițiativei Uniunii Europene „Solidari pentru sănătate”, a declarat Peter Michalko, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Igor Pokanevych, reprezentantul OMS în Republica Moldova a mai subliniat: „Organizația Mondială a Sănătății și Uniunea Europeană sunt în continuare alături de lucrătorii medicali din prima linie în lupta cu COVID-19. Această dotare suplimentară cu echipamente medicale a instituțiilor medicale din Republica Moldova va ajuta la tratarea și salvarea și mai multor pacienți”.

Pandemia COVID-19 a înregistrat până la ora actuală peste 117 milioane de cazuri în 216 de țări și teritorii în întreaga lume, și peste 350 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 au fost administrate. Până la 10 martie 2021, în Republica Moldova s-au înregistrat 196.475 cazuri.

La 27 martie 2020, Uniunea Europeană a anunțat un pachet de asistență în valoare de 30,5 de milioane euro pentru a contribui la acțiuni de prevenire, detectare și răspuns la pandemia de COVID-19 în țările Parteneriatului Estic. Fondurile inițiale au fost utilizate pentru a răspunde necesităților imediate de urgență, precum procurarea de echipamente personale de protecție, instruirea lucrătorilor medicali și altui personal implicat în lupta cu COVID-19 și informarea populației despre măsurile de protecție. Pe termen lung, asistența va fi destinată fortificării capacității țării de a răspunde la situațiile de urgență în sănătate publică și sistemul de sănătate va spori accesul la tratamentul cu oxigen, necesar pacienților. Proiectul are la bază sprijinul continuu al Uniunii Europene, OMS și al Națiunilor Unite acordat Republicii Moldova.

În contextul demarării campaniei de vaccinare în Republica Moldova la 2 martie 2021, grație donației României, Echipa Europa, care reunește Uniunea Europeană și statele sale membre, este unul dintre principalii contribuabili la COVAX, cu peste 2,2 miliarde EUR. Astfel, răspunsul Uniunii Europene la pandemia de coronavirus urmează abordarea „Echipei Europa”, ce are scopul de a salva vieți, oferind sprijin rapid și specific partenerilor UE pentru a face față acestei pandemii. Aceasta combină resursele din UE, statele sale membre și instituțiile financiare, în special de la Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Nu în ultimul rând, Uniunea Europeană și Biroul Regional al Organizației Mondială a Sănătății (OMS) pentru Europa vor lucra împreună pentru a sprijini distribuirea vaccinurilor împotriva COVID-19 și procesul de vaccinare în Republica Moldova. Proiectul finanțat de Uniunea Europeană și implementat de OMS va acoperi în integritate toate fazele – de la livrarea vaccinului și până la administrarea acestuia, servind, de asemenea, drept investiție majoră în consolidarea sistemului imunizărilor de rutină.

Proiectul va fi implementat de OMS pe o perioadă de trei ani, acesta fiind parte a unei inițiative finanțate de Uniunea Europeană în valoare de 40 de milioane de euro pentru a sprijini șase țări din regiunea europeană a OMS în pregătirea, distribuirea și monitorizarea procesului de lansare a vaccinurilor COVID-19.

Foto: msmps.gov.md

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.