Republica Moldova ar putea achita circa 1,8 miliarde de dolari amenzi în urma rezilierii contractului cu Avia Invest. Cel puțin asta declară expertul în economie Gheorghe Costandachi, care este de părerea că, în cazul în care Avia Invest se va adresa înntr-o instanță internațională, aceasta va avea câștig de cauză.

Gheorghe Costandachi, expert în economie: Condițiile contractului de concesionare presupune că el a fost semnat intenționat, premeditat în folosul concesionarului, și acuma, când concesionarul va pleca în arbitraj internațional, va trebui să plătească cel puțin 1,8 miliarde de dolari amenzi, pe baza acestui contract, fiindcă condițiile contractuale ne vorbesc despre forma de reziliere a contractului, despre procedura de reziliere, despre clauzele care prevăd acele amenzi, acele încălcări, prin care se face denunțarea și rezilierea contractului. Procedura de reziliere a contractului a fost încălcată total.

La întrebarea cine va plăti pentru aceste greșeli, expertul a răspuns simplu: Republica Moldova va plăti, noi, din buzunarele noastre.

Declarațiile experului nu au fost până în prezent commentate de către reprezentanți ai guvernării.

Amintim că operațiunile și managementul Aeroportului Internațional Chișinău au fost transferate către Avia Invest în noiembrie 2013, în baza unui parteneriat public-privat. Compania concesionară s-a angajat să administreze aeroportul timp de 49 de ani și să investească în modernizarea lui 250 de milioane de euro. Firma a fost acuzată însă că nu-și onorează obligațiile contractuale și nu a îndeplinit planul de investiții, fiind solicitată rezilierea contractului de concesionare. La sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, Curtea de Apel Chișinău a emis o hotărâre prin care Aeroportul Internațional Chișinău revine în gestiunea statului.

Avia Invest susține că decizia este ilegală și presupune o restituire obligatorie a investițiilor care se ridică la 90 de milioane de euro. Mai mult, hotărârea va fi atacată la Curtea Supremă de justiție.

Precizăm că, APP a anunțat că activele, bunurile și terenurile Aeroportului Internațional Chișinău au revenit, în data de 27 martie, în proprietatea statului.

Compania „Avia Invest” a denunțat un „atac raider” asupra companiei și preluării activelor Aeroportului Internațional Chișinău „sub presiune politică”.

Potrivit reprezentanților companiei, încetarea acordului de concesiune nu are „nicio legătură cu investițiile presupuse nerealizate sau cu alte încălcări ale Avia Invest” și acuză Guvernul că „și-a folosit toate posibilitățile pentru rezilierea contractului și a cerut deschis judecătorilor să ia o decizie „legală””, referindu-se la decizia Curții de Apel Chișinău din noiembrie trecut, care a dictat revenirea Aeroportului Internațional Chișinău în gestiunea statului.

„Subliniem încă o dată că singurul motiv pentru o astfel de decizie a fost presiunea politică, amenințările și controlul judecătorilor prin cauze penale inițiate împotriva lor și a rudelor lor”, se menționează în comunicatul companiei.

Totodată, reprezentanții companiei declară că rezilierea acordului de concesiune stabilește o procedură clară stipulată de termenii contractului, care, de asemenea, nu ar fi fost respectată de reprezentanții Guvernului, adică APP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aeroport #contract #Gheorghe Costandachi #reziliere

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.