Fostul premier, acum lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Ion Chicu, și fostul șef adjunct al Poliției Naționale Gheorghe Cavcaliuc care a fondat Partidul Acasă Construim Europa (PACE), de ceva vreme fugar, au reacționat la discursul președintei Maia Sandu, în partea ce ține de inițiativa de a discuta cu forțele politice proeuropene despre evenimentul din PMAN – Adunarea Națională „Moldova Europeană”.

„Voi discuta în perioada imediat următoare cu forțele politice proeuropene, cu societatea civilă, mediul academic, cu personalitățile țării noastre detalii legate de acest eveniment, dar, în primul rând, am vrut să mă adresez direct oamenilor. Chiar dacă avem anumite supărări, chiar dacă uneori avem păreri diferite, acum nu e momentul de ceartă și dezbinare. Acum e momentul să ne unim și să devenim împreună parte a familiei europene. Vin cu acest îndemn, pentru că în momentele cruciale deciziile mari nu se iau doar de politicieni. Deciziile mari se iau de oameni în Piața Marii Adunări Naționale”, a anunțat Maia Sandu luni seara, 10 aprilie curent, într-un briefing de presă susținut la Președinție.

Reacția lui Ion Chicu pe Facebook a fost prima. Aceasta s-a viralizat pe rețelele sociale și, cel mai probabil, a fost ironică, în contextul în care liderul PDCM nu o singură dată și-a exprimat poziția negativă față de șefa statului și activitatea majorității parlamentare reprezentate de PAS.

„Voi fi pe 21 mai în PMAN!”, a promis el.

Puțin mai târziu, Gheorghe Cavcaliuc a scris pe Telegram că PACE a delegat pentru data de 21 mai 2023 câțiva vicepreședinți ai Partidului, să participe la Marea Adunare Națională.

„Vom reitera în fața poporului susținerea noastră puternică pentru parcursul European al Republicii Moldova, dar fără Maia Sandu și PAS. Vom cere din PMAN demisia Maiei Sandu și PAS și organizarea alegerilor Parlamentare și Prezidențiale anticipate, care vor aduce PACE și bunăstare în Moldova. Îndemnăm toată opoziția să participe la această Mare Adunare Națională și să-i cerem în față poporului ca dictatorul să plece. Dacă nu ne vor permite la toate partidele de opoziție să avem acces la scenă și să vorbim în fața poporului nostru. Își va arată încă odată fața adevărată și frica. PACE pentru Moldova”, a scris el.

Amintim că Adunarea Națională „Moldova Europeană” a fost programată pentru data de 21 mari 2023, într-o zi de duminică. La ea, șefa statului a chemat moldovenii pentru a decide să facem parte din familia europeană.

#adunare #Maia Sandu #moldoveni #politicieni #UE

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.