Copiii trebuie să fie în siguranță alături de mamele lor. Pornind de la această premisă, Primăria municipiului Chișinău, cu suportul UNICEF Moldova, va lansa Serviciul social „Centrul maternal de plasament pentru cuplul mamă-copil cu vârsta mai mare de 6 ani”.

Viceprimara Capitalei Angela Cutasevici, responsabilă de domeniul social, spune că scopul creării acestui serviciu este de a preveni abandonul copilului prin oferirea unui mediu de suport cuplului mamă-copil aflat în dificultate, dezvoltarea abilităţilor parentale ale mamei, precum şi medierea relaţiilor cu familia extinsă în vederea (re)integrării în mediul familial.

„Serviciul social „Centrul maternal de plasament pentru cuplul mamă-copil” urmează a fi deschis în municipiul Chișinău în luna mai. În cadrul acestui serviciu vor fi găzduite cupluri mamă-copil pentru a asigura suport, protecție mamelor în dificultate, cuplurilor mame-copii, care sunt victime ale violenței, mame tinere și alte categorii de beneficiare, care vor fi ajutate de angajații centrului pentru a depăși această situație de criză. Scopul Serviciului este formarea, menținerea și întărirea legăturilor familiale ale femeilor cu copiii. Vârsta acestora va fi mai mare de 6 ani, până la majorat. Posibilitatea de încadrare în centru va fi cu o capacitate de 7 cupluri mamă-copil, respectiv ar fi 7 adulți și 13 copii. Aceasta ar fi capacitatea centrului de găzduire. Centrul va activa 24/24, iar posibilitatea de plasament va fi pentru șase luni, cu ulterioara extindere, la necesitate. Și pe parcursul acestor 6 luni mamele și copiii vor avea toate serviciile conectate pentru integrare comunitară. Dacă copilul va fi de școală, va merge la școală, mama va fi asistată și ajutată să se încadreze în câmpul muncii. Ar fi un mod obișnuit de viață familială, doar că vor fi și ajutați, și găzduiți în spații sigure”.

Odată ajunși în acest centru, beneficiarii vor primi tot suportul necesar pentru ca ulterior să fie reintegrați în familie.

„Intervenția va fi imediată în funcție de necesitate: fie consiliere psihologică, fie în diferite îngrijiri medicale, sigur că găzduirea, suport în alimentare, diferite servicii necesare pentru o familie în situații de risc, o familie care fuge de anumite crize, respectiv aici va primi tot suportul necesar. Sigur că pentru noi finalitatea este importantă. Este important să reintegrăm acea familie, adică cuplul mamă-copil să revină în familia sa; mama să aibă serviciu, iar copiii să fie integrați în comunitate, la grădiniță sau la școală”.

Beneficiarele pot fi ajutate să ajungă la „Centrul maternal de plasament pentru cuplul mamă-copil cu vârsta mai mare de 6 ani” de către angajații Poliției sau ai Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului, iar centrul va fi unul securizat.

„Noi cu siguranță vom privi fiecare caz în complexitate, iar la necesitate vor fi stabilite acele acțiuni care urmează a fi întreprinse cu fiecare participant din situația de criză. Va fi un centru securizat, nu va fi cu acces foarte deschis, cu acces public, doar cu referire prin structurile bine determinate, pentru că, în primul rând, e important să asigurăm securitatea din partea acuzatorilor, ca să nu cunoască unde s-a adăpostit persoana care a fugit din calea abuzurilor.

Informații de reținut

Serviciul social „Centrul maternal de plasament pentru cuplul mamă-copil cu vârsta mai mare de 6 ani” este destinat cuplului mamă-copil, aflat în situație de risc, în vederea prevenirii abandonului sau instituționalizării copilului, dezvoltarea abilităților parentale ale mamei, precum și reintegrarea socială a copilului.

Serviciul activează în regim 24/24 ore, cu durata de plasament în serviciu de până la 6 luni. Termenul de aflare în serviciu poate fi prelungit în baza deciziei Comisiei pentru protecția copilului.

Serviciul social „Centrul maternal de plasament pentru cuplul mamă-copil cu vârsta mai mare de 6 ani” prestează următoarele servicii, în funcție de specificul vârstei și necesitățile copiilor, precum și necesitățile cuplului mamă-copil:

plasament temporar pentru cuplurile mamă-copil aflate în situații de risc;
asigurarea alimentației pentru cuplul mamă-copil;
îngrijiri igienice și medicale;
activități educaționale individuale și de grup;
activități recreaționale și de socializare;
consiliere psihologică;
activități de formare a deprinderilor de viață;
activități de consolidare a capacităților parentale a părinților.

Admiterea în serviciu

Admiterea în Serviciu se realizează în baza deciziei Direcției pentru protecția drepturilor copilului din sector, sau în regim de urgență.
Cuplul mamă-copil este admis în Serviciul maternal fără discriminare, indiferent de rasă, culoare, opinie politică, naționalitatea, apartenență etnică și socială, stare civilă.
La admiterea cuplului mamă-copil în Serviciu, mama semnează cu administrația Centrului Maternal:

cerere de solicitare a plasamentului;
un contract de plasament;
planul individualizat de servicii;
fișa de înregistrare primară a cazului;
acord între asistent social și beneficiar;
reguli de comportament în cadrul Serviciului Centrul Maternal.

În caz de necesitate, mamele sau copiii aflați în dificultate vor putea suna la 112, 022-922-555 sau 067-100-144. Liniile telefonice sunt disponibile non-stop.

Aceste acțiuni sunt realizate de Primăria Municipiului Chișinău și UNICEF Moldova în cadrul memorandumului de înţelegere între Municipiul Chișinău și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) cu privire la acordarea asistenței tehnice pentru realizarea drepturilor copiilor și adolescenților în municipiul Chișinău.

#Angela Cutasevici #centru maternal #Chisinau #serviciu social

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.