Eduard Baghirov, scriitor și producător în Rusia, un nume cunoscut și în Republica Moldova, a murit. Despre asta a anunțat miercuri seara, 12 aprilie curent, propagandista Margarita Simonean, redactorul-șef al Russia Today (RT), pe contul său de Telegram. Avea 47 de ani.

„Edik Baghirov într-adevăr a murit. Nu am vrut să anunțăm, pentru că deocamdată familia acestuia este în șoc, dar cum e de ascuns așa ceva. De crezut este imposibil, cu siguranță. Talentat, îndrăzneț, răuț chiar, bărbat adevărat, iubea viața – chiar prea mult, după cum s-a dovedit. Acum cel puțin vei dormi și te vei odihni, prietene. Știm ce vom recita azi și despre ce întâmplări ne vom aminti”, a scris Margarita Simonean.

Informația a fost preluată și de alte conturi de Telegram, inclusiv de presă. Pe contul jurnalistei Xenia Sobchak de pe aceeași rețea socială, scrie că are confirmare de la mai mulți oameni din anturajul acestuia.

Cauza exactă a decesului încă nu este cunoscută.

Amintim că unul dintre principalii instigatori ai violențelor din 7 aprilie 2009 în Republica Moldova, întâmplate după deturnarea protestelor pașnice, a fost cetățeanul rus, Eduard Baghirov, care ulterior s-a dovedit a fi persoană de încredere a președintelui rus, Vladimir Putin. Astfel, una din versiunile despre ce s-a întâmplat atunci a fost implicarea directă a serviciilor secrete rusești, nu a mafiei. Asta pentru a se răzbuna pe președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, ca urmare a umilinței la care l-a supus pe Putin, refuzând semnarea Memorandumului Kozak de federalizare a Republicii Moldova. În acest sens, a fost invocată arestarea cetățeanului rus, Eduard Baghirov, care ar fi fost agent al serviciilor secrete și care a participat activ la dezordinile în masă din 7 aprilie 2009, devenind ulterior persoană de încredere al lui Vladimir Putin.

Într-un editorial semnat de Victor Pelin și publicat pe IPN.md scrie că, de fapt, la deturnarea protestului pașnic a participat și prietena acestuia – jurnalista Natalia Morari, care ar fi îndreptat tinerii protestatari din Piața Marii Adunări Naționale (PMNA) spre edificiile Președinției și Parlamentului, unde s-au produs violențele. Ulterior, Natalia Morari a recunoscut că: „Baghirov a fost cel care a scris pe blogul său că el ar fi stat în spatele acelor evenimente, după care a fost condamnat. Am fost interogată în dosarul său, am fost parte în proces, am spus tot ce am știut. Pentru mine personal, până acum, este un mare semn de întrebare pentru cine a lucrat Eduard Baghirov: pentru comuniști sau pentru Vlad Plahotniuc, care abia prindea la putere?”.

#7 aprilie 2009 #Eduard Baghirov

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.