Joia Mare este a patra zi din Săptămâna Patimilor și mai este cunoscută drept, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimăriţa. Este ziua în care se vopsesc ouăle roșii și este o zi încărcată cu tradiții și obiceiuri.

În această zi se prăznuiește spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtășanii (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către farisei.

Joia Mare – tradiții și obiceiuri

În Joia Neagră se fac focuri pentru sufletele morţilor care vin la geam

În unele zone ale țării, în această perioadă se fac focuri pentru sufletele răposaţilor, care se spune că vin şi se aşază la streaşină. De aceea, în această zi nu se mătură, ca să nu se facă praf prea mult, care să fie aruncat în gura morţilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Joi seara se ţin Cele 12 Evanghelii la care participă femeile. Tot în zona extracarpatică, femeile merg cu o sfoară cu noduri şi se tot desface câte un nod la fiecare evanghelie. Fac acest lucru, de obicei, femeile gravide, ca să nască uşor.

Tradiția spune că în Joimărița, fetelor leneșe li se toacă degetele

Joia Mare este încadrată în credinţa populară ca o joimăriţă, care e un fel de sfântă, ca şi Sfânta Vineri. Aceasta este foarte atentă la serbarea zilei sale şi la respectarea tradiţiilor. Este reprezentată ca o bătrână sinistră ca aspect, care toacă degetele fetelor leneşe, care nu au terminat torsul până acum. Nici bărbații nu scapă de pedepse, dacă au fost leneși și gospodăria nu arată așa cum ar trebui. În cazul în care Joimărița găsește pe cineva dormind, acela va fi leneș tot anul.

În Joia Mare se vopsesc ouăle

Ouăle se spală cu detergent, se clătesc, se lasă la uscat, apoi se fierb în vopsea. Pe lângă ouă roşii, românii contemporani mai vopsesc ouăle şi în galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunză, apoi îl leagă într-un ciorap subţire şi aşa îl fierb, ca să iasă „cu model”. Mai demult, ouăle se vopseau cu coji de ceapă, cu sunătoare (pojarniţă), cu coajă de crin roşu sau cu flori de tei; luciul li se dădea ștergându-le, după ce s-au fiert, cu slănină sau cu untură.

Ce nu se face în Joia Mare

În Joia Mare nu trebuie să îți săruți prietenii În Joia Mare şi cam pe toată perioada Săptămânii Mari, oamenii se spovedesc, chiar şi cei care nu s-au spovedit decât o dată pe an. Pentru că joia a fost Sărutul lui Iuda, e bine ca oamenii care se întâlnesc sau care nu s-au văzut de mult timp să nu se sărute, pentru că acest sărut ar fi răstălmăcit, va fi înţeles ca o trădare. Există o anumită reţinere la atingeri în Joia Mare. Oamenii îşi dau mâna, dar nu se ating. În Joia Mare nu se spală haine pentru că, după cum spune o vorbă din bătrâni, li se vor duce morţilor lături din spălături în loc de pomană. În Joia Mare nu se fac parastase. O vorbă din bătrâni spune că de Joia Mare nu se trag clopotele bisericilor, ci doar se bate toaca.

#ouă #Paști #tradiții #vopsire ouă

Autoritățile Republicii Moldova sunt pe deplin angajate în identificarea unei soluții pașnice pentru regiunea transnistreană, însă cea mai mare piedică în calea reglementării conflictului rămâne prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul țării. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu într-un interviu acordat presei din Ungaria, în care a vorbit despre perspectivele integrării europene, reintegrarea țării și amenințările generate de ingerințele Rusiei, transmite MOLDPRES.

Șefa statului a precizat că autoritățile întreprind măsuri pentru reintegrarea economică a regiunii transnistrene și se consultă cu Uniunea Europeană și statele membre pentru identificarea unei soluții pașnice.

„Suntem foarte angajați în identificarea unei soluții pașnice, însă cel mai mare impediment rămâne prezența ilegală a trupelor ruse. Trebuie să soluționăm această problemă pentru a putea începe procesul de reglementare politică a conflictului. Lucrăm în acest sens, ne consultăm cu Uniunea Europeană și colaborăm cu statele membre”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a menționat că situația din regiunea transnistreană s-a schimbat după începutul războiului din Ucraina, în special din cauza înrăutățirii situației economice și a reducerii sprijinului oferit de Rusia. În aceste condiții, tot mai mulți locuitori ai regiunii vin pe malul drept al Nistrului pentru a munci și a obține cetățenia Republicii Moldova.

„Tot mai mulți oameni vin în restul Republicii Moldova pentru a munci și pentru a obține cetățenia Republicii Moldova, deoarece consideră că este mai sigur să fie cetățeni ai Republicii Moldova decât ai Rusiei sau ai așa-numitei regiuni transnistrene”, a afirmat șefa statului.

Referindu-se la posibilitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană fără soluționarea prealabilă a conflictului transnistrean și a situației din Găgăuzia, Maia Sandu a subliniat că cele două regiuni au particularități diferite. În opinia sa, Găgăuzia nu poate determina decizia întregii țări privind integrarea europeană.

Președinta a explicat că nivelul mai redus de susținere a integrării europene în autonomie este influențat de propaganda rusă. Autoritățile depun eforturi pentru a-i ajuta pe locuitori să-și păstreze limba, cultura și identitatea, iar tinerii și oamenii de afaceri înțeleg tot mai bine avantajele apartenenței Republicii Moldova la Uniunea Europeană.