Casa Albă a denunţat ca extremă şi periculoasă noua lege care interzice avortul peste şase săptămâni de sarcină adoptată de parlamentul din Florida, notează AFP.

„Parlamentul din Florida cu majoritate republicană a trimis o nouă lege extremă şi periculoasă pe biroul guvernatorului (Ron) DeSantis pentru ca să o semneze”, a criticat purtătoarea de cuvânt a executivului american, Karine Jean-Pierre, într-un comunicat.

Aprobată cu 70 de voturi pentru şi 40 împotrivă de aleşii acestui stat din sud-estul SUA, legea trebuie într-adevăr să fie semnată de steaua în ascensiune a dreptei populiste americane şi posibil pretendent la Casa Albă, Ron DeSantis, care şi-a arătat deja intenţia de a o promulga.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Intrarea în vigoare a acestei interdicţii va face din Florida unul dintre statele care restrâng cel mai mult dreptul la avort fără a-l interzice, de când Curtea Supremă a SUA, dominată de judecători conservatori, a anulat în urmă cu un an protecţia constituţională a avortului pe întreg teritoriul, lăsând diferitele state libere să legifereze. Această lege înseamnă şi o nouă victorie răsunătoare pentru oponenţii avortului din Statele Unite, într-un moment în care viitorul pilulei pentru avort este ameninţat, după restricţii de acces la această pastilă decise joi de o curte de apel.

„Această lege interzice avortul legal, dar nu va opri avortul în practică. Avorturile vor fi pur şi simplu efectuate în privat, fără supraveghere medicală şi cu un risc crescut pentru sănătatea femeilor şi pentru bunăstarea lor fizică şi psihică”, a reacţionat aleasa democrată din Florida Lindsay Cross.

Singurele excepţii luate în considerare de legea din Florida sunt cele ale unui „risc grav” pentru sănătatea femeii sau o anomalie letală a fătului, precum şi în cazul violului sau incestului, în limita a 15 săptămâni de sarcină. Florida a interzis deja în aprilie 2022 avortul peste 15 săptămâni de sarcină, reaminteşte AFP.

#avort #Florida #lege

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.