Automobilele înmatriculate în străinătate nu se vor putea afla pe teritoriul Republicii Moldova mai mult de 180 de zile pe an. Începând cu 1 ianuarie 2023, acestea se pot afla în țara noastră cel mult 180 de zile timp de 12 luni. Acest lucru a stârnit nemulțumirea șoferilor care au mașini cu numere străine, scrie bani.md. Pentru a soluționa problema, mai mulți deputați din fracțiunea PAS au înregistrat în Parlament o inițiativă legislativă.

Astfel, potrivit modificărilor legislative, se propune achitarea accizei în mărime de 30% din cota accizei stabilită pentru anul 2022, pentru mijloacele de transport care circulă pe teritoriul Republicii Moldova, dar sunt înmatriculate pe teritoriul altui stat sau în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului.

De cota accizei de 30% vor beneficia cei cu mașinile cu numere străine introduse în țară până la 1 ianuarie 2023 și vor avea la dispoziție jumătate de an pentru a și le vămui. Ceilalți care au introdus în țară mașinile după 1 ianuarie 2023 se vor conforma legii care prevede staționarea pe teritoriul țării timp de 180 de zile. Persoanele străine care muncesc în Republica Moldova și sunt în posesia unui automobil nu vor achita acciza, ci doar vor trebui să facă dovada că este angajatul unei companii.

De exemplu, pentru un automobil ce nu depășește vârsta de 10 ani, cu o capacitate cilindrică de 1 500 centimetri, acciza constituie circa 1 000 de euro, respectiv proprietarul va trebui să achite 300 de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Plățile cresc exponențial pentru proprietarii mașinilor cu capacitate cilindrică de peste 1 500 centimetri cubi și cu vârsta mai mare de zece ani. Aceștia ar trebui să scoată din buzunar circa 900 de euro anual.

Astăzi pe teritoriul Republicii Moldova circulă în jur de 180 de mii de mijloace de transport care sunt plasate sub regimul vamal de admitere temporară. Iar cea mai mare parte sunt automobile cu capacitatea cilindrică de peste 1 500 centimetri cubi și cu vârsta mai mare de zece ani.

#initiativa legislativa #masini #parlament #PAS

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.