Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a respins o decizie rapidă privind aderarea Ucrainei la NATO, alianţa occidentală care sprijină Ucraina în războiului cu Rusia, statele membre furnizându-i arme, informează Reuters.

„Uşa este întredeschisă, dar nu este momentul să decidem acum”, a declarat Pistorius joi seara, în cadrul programului ZDF găzduit de jurnalista Maybrit Illner, adăugând că Ucraina este conştientă care este situaţie procesului de luare a deciziilor pe acest subiect.

Pistorius a spus că decizia de aderare a Ucrainei la alianţă nu poate fi luată doar din solidaritate, ci „cu capul rece şi cu inima fierbinte. Nu invers”. Posibila aderare a Ucrainei la NATO sau la Uniunea Europeană nu va fi discutată vineri la cea de-a patra întâlnire a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei de la baza aeriană americană Ramstein din sudul Germaniei, a adăugat ministrul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Declaraţiile ministrul german al Apărării au fost făcute după prima vizită în Ucraina a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, după invazia rusă. Stoltenberg l-a invitat pe preşedintele Vladimir Zelenski la Summit-ul NATO ce va fi găzduit de Vilnius în luna iulie. Aderarea la NATO şi garanţii solide de securitate pentru Ucraina vor fi prioritare pe agenda summit-ului, a precizat secretarul general al alianţei nord-atlantice.

#Boris Pistorius #Jens Stoltenberg #NATO #Ucraina

Lipsa comunicării dintre Chișinău și Comrat creează un spațiu pe care îl pot exploata cei interesați să manipuleze populația din Găgăuzia, avertizează directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc. Expertul consideră că partidele politice, societatea civilă, mass-media și universitățile trebuie să investească mai mult timp și resurse în consolidarea relațiilor cu locuitorii regiunii.

Într-un interviu pentru IPN, Vadim Pistrinciuc a subliniat că apropierea dintre găgăuzi și ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ, ci să se reflecte în acțiuni concrete. Potrivit lui, partidele politice și organizațiile societății civile ar trebui să fie mai prezente în regiune, inclusiv prin deschiderea unor filiale și desfășurarea activităților la nivel local.

„Lipsa de comunicare face ca acest gol să fie umplut, peste un timp, de cei care nu ne vor plăcea. Nu mai comunicăm, nu mai interacționăm”, a declarat Vadim Pistrinciuc.

Referindu-se la alegerile din Găgăuzia, expertul a apreciat că Republica Moldova este mai bine pregătită să facă față tentativelor de influențare a scrutinului, datorită experiențelor anterioare. Deși practicile de corupere electorală nu au dispărut, acestea sunt mai puțin răspândite. El a menționat că, în prezent, candidații la funcția de bașcan și la alegerile pentru Adunarea Populară se monitorizează reciproc pentru a preveni folosirea banilor și a altor metode ilegale în campanie.

Pistrinciuc a amintit că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi, iar schimbările înregistrate între timp sunt, în opinia sa, rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.

Directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice consideră că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi. În opinia sa, schimbarea de atitudine este rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.