Luni, 24 aprilie, la Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), urmează să fie dezbătut subiectul privind rolul Rusiei în escaladarea tensiunilor în Republica Moldova. La discuții vor participa deputații Ion Groza, șeful delegației naționale la APCE, Mihail Popșoi, vicepreședintele Parlamentului și Natalia Davidovici.

Pe ordinea de zi a sesiunii APCE se mai regăsește o dezbatere despre situația cetățenilor ucraineni, inclusiv copii, strămutați forțat în Federația Rusă sau pe teritoriul Ucrainei aflat sub controlul Federației Ruse. La discuții va participa online și prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska.

„Agenda Sesiunii de primăvară a APCE mai include discuții despre strategiile politice de prevenire și pregătire pentru dezastre naturale și înfruntarea consecințelor acestora, precum și despre protejarea democrației, a drepturilor și a mediului în comerțul internațional. De asemenea, participanții se vor referi la implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, a prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și a constituțiilor naționale. Un alt subiect care se regăsește în agendă este tineretul și mass-media”, anunță legislativul.

Totodată, Președintele Islandei, Guðni Th. Johannesson, va ține un discurs în cadrul reuniunii APCE, iar Ministrul islandez de externe, Þórdís Kolbrún Reykfjörð Gylfadóttir, va prezenta comunicarea Comitetului de Miniștri, pe care Islanda îl prezidează în prezent. Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Dunja Mijatović, va prezenta raportul anual de activitate pentru anul 2022, iar Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, va răspunde la întrebările parlamentarilor.

Sesiunea de primăvară a APCE va avea loc în perioada 24 – 28 aprilie, la Strasbourg. APCE este formată din peste 300 de deputați, delegați de către legislativele naționale ale celor 46 de state membre ale Consiliului Europei.

#APCE #deputati moldoveni #subiecte

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.