Ceapa verde nu este o plantă obișnuită, ci un produs alimentar cu multe proprietăți curative datorită compoziției sale unice de: vitamine, oligoelemente, proteine, aminoacizi și fibre, precum și a valorii scăzute a energiei produse.

Concret, 100 g de ceapă verde conțin:

carbohidrați – 7,3 g;
proteine – 1,8 g;
zaharuri – 2,33 g;
fibre – 2,6 g;
grăsimi – 0,5 g. 2 g;
vitamine – de la B1 la B6, C, E, K1;
oligoelemente (potasiu – 256 mg; calciu – 72 mg; fosfor – 37 mg; magneziu – 20 mg; sodiu – 16 mg; de asemenea, fier, seleniu, zinc, mangan și cupru);
aminoacizi (17 dintre care acidul ascorbic este de 30 mg),
precum și apă – 89. 9 g și cenușă – 0,8 g.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ce se întâmplă atunci când consumi 27 de grame de ceapă verde pe zi:

1. Mestecându-i frunzele verzi timp de doar 2-3 minute neutralizează microbii care pătrund în organism prin gură și gât și previne astfel răspândirea infecțiilor virale și bacteriene periculoase.

2. Conținutul său de oligoelement potasiu contribuie la prevenirea deteriorării sistemului cardiovascular.

3. Îmbunătățește digestia prin stimularea apetitului și inițierea eliberării sporite de sucuri digestive, contribuind astfel la o absorbție mai eficientă a substanțelor nutritive.

4. Consumul de suc proaspăt de ceapă verde (1 linguriță de 3-4 ori pe zi, înainte de mese) este un bun remediu pentru constipație și/sau hemoroizi.

5. Este un supliment eficient al dietelor care vizează scăderea permanentă a hipertensiunii arteriale.

6. Consumul său regulat scade cantitatea de colesterol „rău” din sânge, substanță care, acumulându-se pe artere, determină sclerozarea și/sau înfundarea acestora, multiplicând astfel riscul de accidente vasculare cerebrale și/sau infarct.

7. Datorită oligoelementului fier, normalizează valorile proteinei hemoglobinei conținute în globulele roșii, care sunt responsabile de aprovizionarea organismului cu oxigen.

8. Acționează pentru a reduce nivelul ridicat de insulină din sânge (semn al diabetului de tip 2) și ajută astfel la reglarea glicemiei.

9. Sarcina glicemică scăzută (care indică modul în care cantitatea de carbohidrați din alimente afectează comportamentul zahărului din sânge) a acestei legume o face potrivită ca hrană pentru sportivi, precum și pentru persoanele care încearcă să își reducă greutatea corporală.

10. Datorită substanței antioxidante quercetină, consumul său regulat contribuie la legarea și eliminarea corespunzătoare a radicalilor liberi și, astfel, suprimă formarea și creșterea celulelor canceroase din organism.

SURSA: Exquis.ro

#ceapa verde #sfaturi medici #vitamine

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.