Misiunea civilă a Uniunii Europene în Republica Moldova va ajuta la elaborarea și implementarea politicilor de securitate, dar și va pregăti țara noastră pentru începerea negocierilor de aderare la UE. În plus, această misiune reprezintă și un semnal pentru Federația Rusă că Moldova nu este singură. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”, potrivit jurnal.md.

„Această misiune civilă este o noutate pentru noi și este un suport enorm al UE. Ne va ajuta să elaborăm politici, să implementăm politicile pe partea de securitate, pe partea de război hibrid și toate riscurile externe care vizează în prezent R. Moldova. Sunt experți din UE în securitate care ne vor ajuta la elaborarea și implementarea politicilor de securitate”, a spus deputatul PAS Dorian Istratii.

Politiciana Vitalia Pavlicenco consideră că această misiune a UE nu va fi doar o instruire a experților noștri, dar și un semnal pentru Rusia.

„Republica Moldova este unul dintre statele cele mai afectate de războiul din Ucraina. Nu mă refer doar la refugiați, dar și la interesul care e la frontieră și pericolul transnistrean. Și în sensul acesta, problemele de securitate sunt foarte importante. Acestă misiune civilă are obiectivul de a consolida reziliența sectorului de securitate. R. Moldova nu este membră NATO. Astfel, se caută alte modalități de a o ajuta, de a preveni destabilizările și de a le gestiona. Eu cred că pericolul transnistrean este foarte mare, iar misiunea aceasta civilă nu este doar o expertiză și o instruire a experților noștri, dar este și un semnal pentru Rusia, care să știe că Moldova nu este singură și că este ajutată logistic și cu expertiză de Occident”, a spus Vitalia Pavlicenco.

Totodată, analistul politic Ion Tăbârță a menționat că această misiune civilă va pregăti R. Moldova pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în martie, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a anunțat că Uniunea Europeană pregătește o misiune civilă pentru Republica Moldova în această vară cu scopul de a o sprijini să facă față amenințărilor de natură hibridă.

„Dorim, de asemenea, să aplicăm mai sistematic modelul „instruiește și echipează” – nu doar „instruiește” – la misiunile noastre civile. Această abordare a dat deja rezultate bune în Nigeria și Somalia. În prezent, pregătim o nouă misiune în Republica Moldova, pentru a consolida capacitatea țării de a contracara amenințările hibride”, a spus Borrell.

Anterior, europarlamentarul Dacian Cioloș a declarat că Uniunea Europeană este gata să trimită experți la Chișinău care să organizeze sistemul de securitate în contextul amenințărilor legate de agresiunea rusă.

#securitate #sprijin #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.