Preşedintele rus Vladimir Putin i-a acordat un sprijin puternic joi omologului său turc Recep Tayyip Erdogan, care se confruntă luna viitoare cu alegeri prezidenţiale şi parlamentare dificile, salutând un lider cu obiective ambiţioase.

Putin s-a exprimat în cadrul unei ceremonii organizate prin videoconferinţă cu ocazia inaugurării primei centrale nucleare din Turcia, construită de Rusia, salutând un „proiect emblematic” în relaţiile dintre Moscova şi Ankara.

Această centrală „este un exemplu convingător a tot ceea ce dumneavoastră, preşedinte Erdogan, faceţi pentru ţara dumneavoastră, pentru dezvoltarea economiei sale, pentru toţi cetăţenii turci”, a spus Putin.

„Vreau să o spun fără ocolişuri: ştiţi cum să vă stabiliţi obiective ambiţioase şi încercaţi să le atingeţi cu încredere. Această ceremonie arată că guvernul turc şi preşedintele, personal, acordă o mare atenţie dezvoltării relaţiilor ruso-turce în toate domeniile. Susţinem o astfel de atitudine şi suntem convinşi că o cooperare strânsă şi un parteneriat între Rusia şi Turcia sunt reciproc avantajoase ”, a spus Putin în declaraţii deosebit de călduroase care atestă relaţia personală strânsă pe care cei doi lideri au dezvoltat-o în ultimii ani.

Posibil cele mai dificile alegeri de la venirea sa la putere

Această dovadă clară de susţinere intervine în contextul în care Erdogan se află în plină campanie electorală pentru cu un dublu vot prezidenţial şi legislativ pe 14 mai, în ceea ce ar putea fi cele mai dificile alegeri de la venirea sa la putere în 2003.

Ajunşi la putere la începutul anilor 2000, Erdogan şi Putin şi-au consolidat relaţiile de aproape un deceniu, în special pe fondul tensiunilor dintre ţările lor şi Occident. În pofida intereselor divergente, ei cooperează în mai multe domenii, cum ar fi Siria. De asemenea, preşedintele turc este unul dintre puţinii lideri care au relaţii bune atât cu Moscova, cât şi cu Kievul, în ciuda conflictului din Ucraina.

Inaugurarea centralei de la Akkuyu este unul dintre simbolurile acestui parteneriat, „unul dintre cele mai importante proiecte comune din istoria relaţiilor ruso-turce”, a spus Putin.

Amintind că Moscova a trimis ajutor umanitar după cutremurul care a ucis peste 50.000 de persoane în Turcia, Putin a declarat că Rusia este „întotdeauna gata să întindă o mână prietenească”.

„Suntem conştienţi de sarcinile dificile pe care guvernul şi preşedintele turc trebuie să le rezolve în domeniul reconstrucţiei şi suntem gata să continuăm să oferim ajutorul şi asistenţa necesare partenerilor noştri turci”, a declarat preşedintele rus.

„Akkuyu este cea mai mare investiţie comună a Turciei şi Rusiei”

Centrala nucleară de la Akkuyu (sud-estul Turciei), construită de consorţiul rus Rosatom, a primit joi prima sa încărcătură de combustibil nuclear în cadrul unei ceremonii la care au participat prin videoconferinţă atât preşedintele turc, cât şi omologul său rus, notează EFE.

Participarea lui Erdogan la eveniment era îndeosebi aşteptată după ce acesta îşi anulase evenimentele electorale pe care urma să le organizeze cu o zi în urmă şi joi, în urma unei indispoziţii acuzate marţi. Guvernul turc a dezminţit miercuri seara zvonurile privind spitalizarea preşedintelui Erdogan şi stopul cardiac pe care l-ar fi suferit, explicând că acesta suferă de o gastroenterită, care este acum în curs de ameliorare.

În discursul său în format video, Erdogan a subliniat „pasul mare” care a însemnat expedierea primului transport de combustibil nuclear din Rusia în Turcia, pentru a furniza ţării energie nucleară produsă pe plan intern.

„Akkuyu este cea mai mare investiţie comună a Turciei şi Rusiei, în valoare de 20 de miliarde de dolari. Va acoperi 10% din necesarul nostru de energie electrică, este o investiţie strategică”, a declarat Erdogan.

Guvernul turc a anunţat că, după ce combustibilul va fi încărcat în primul reactor, va începe o fază de testare şi primul reactor va începe să funcţioneze în cursul acestui an. Celelalte trei reactoare vor fi activate în ritm de unul pe an, după care centrala va avea o putere totală de 4.800 de megawaţi, potrivit EFE.

Cu toate acestea, cu câteva ore înainte de ceremonie, directorul general al Rosatom, Aleksei Lihaciov, a declarat pentru agenţia de presă rusă TASS că centrala va începe să funcţioneze normal abia în 2025. De asemenea, Platforma de Mediu din Mediterana de Est (DAÇE) a declarat că „centrala nu va începe să funcţioneze odată cu livrarea combustibilului, deoarece construcţia ei nu a fost finalizată”.

„Credem că este vorba de o manevră politică”, afirmă (DAÇE), referindu-se la numeroasele inaugurări de infrastructură prezidate de Erdogan în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare din 14 mai.

DAÇE a criticat construirea centralei într-o zonă aflată la aproximativ 250 de kilometri de falia care, în februarie, a provocat un cutremur extrem de distructiv care a ucis peste 50.000 de persoane.

#alegeri #Erdogan #Putin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.