Republica Moldova este un stat independent și suveran, iar Federația Rusă nu trebuie să ne spună cum să acționăm. Este declarația prim-ministrului Republicii Moldova, Dorin Recean. Premierul spune că există o listă care conține numele cetățenilor ruși declarați indezirabili pe teritoriul Republicii Moldova, fiind vorba inclusiv de președintele rus, Vladimir Putin, și omul de afaceri, Igor Ceaika. Dorin Recean dă asigurări că instituțiile statului nu vor permite accesul în țară a persoanelor străine care promovează războiul, notează ipn.md.

Premierul Dorin Recean spune că lista persoanelor cărora le este interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova nu este publică, însă este suficient că mecanismul este unul eficient, iar cei care-și doresc promovarea agresiunii militare fac cale întoarsă.

„Noi avem o listă lungă și tot îi trimitem înapoi acasă. Federația Rusă nu trebuie să ne spună ce trebuie să facem sau ce nu trebuie să facem. Republica Moldova este o țară independentă și suverană și oricine nu respectă alegerea poporului, asta este atitudinea noastră, le spunem că fiecare trebuie să-și știe locul. Ei nu trebuie să ne impună reguli, ci să aibă o atitudine respectuoasă față de cetățenii Republicii Moldova”, a spus Dorin Recean.

Premierul dă de înțeles că în lista persoanelor indezirabile se află și interpretul rus, Filip Kirkorov, dar și alți artiști ruși care s-au remarcat printr-o retorică pro-război.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dorin Recean a făcut apel către instituțiile media să informeze societatea despre adevăratele intenții ale celor care sub paravanul vizitelor de curtoazie își doresc destabilizarea situației din Republica Moldova.

„Inclusiv cei care își zic oameni de cultură, dar încearcă să promoveze agenda războiului, să se implice în politica din Republica Moldova, inclusiv ei nu sunt lăsați să intre. Putem face publice liste, dar cred că e mai bine să acționăm decât să vorbim. Este important ca și noi, guvernarea, și presă să explicăm cine este Kirkorov și de ce el este toxic. Vă asigur că nimeni din cine nu trebuia să intre, nu a intrat și toți cei care propagă și seamănă război, le vom închide gura”, a spus prim-ministrul Republicii Moldova.

Recent, accesul în Republica Moldova i-a fost interzis președintelui Tatarstanului, Rustam Minnihanov, care urma să participe la primul Congres internațional al diplomației populare „Prietenia popoarelor 2023” desfășurat la Comrat. Reprezentanții Poliției de Frontieră au anunțat că este inadmisibilă imixtiunea în treburile interne ale Republicii Moldova, în contextul alegerilor din Găgăuzia.

#Dorin Recean #guvernare #razboi

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.