Republica Moldova preia experiența României în domeniul irigării. Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a discutat subiectul cu experți de peste Prut.

Soluțiile cu privire la modul de efectuare a investițiilor statului în sectorul de irigare a fost subiectul principal al dialogului. Oficialul moldovean a abordat chestiunea la întrevederea cu reprezentanții Filialei Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare din județul Călărași, România.

„Am vizitat infrastructura de irigație din județ și am discutat cu managerii sistemelor de irigare și cu membrii asociațiilor utilizatorilor de apă. Aceștia au declarat că irigarea este percepută de fermierii români drept o componentă de business, iar investițiile din partea statului sunt realizate doar la solicitarea potențialilor beneficiari care sunt gata să se implice cu propriile contribuții financiare”, anunță Bolea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Asociația din Călărași, România, vizitată de Bolea, asigură irigarea unei suprafețe de circa 54.000 de hectare de teren agricol.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#agricultura #Bolea #experti #irigare #Romania

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.