Războiul dintre Rusia și Ucraina era o chestiune de timp, potrivit fostului președinte american (în 1993-2001) Bill Clinton. Acesta și-a dat seama în 2011 că va avea loc unul, când a vorbit cu președintele rus Vladimir Putin la Davos.

„Vladimir Putin mi-a spus în 2011, cu trei ani înainte de a lua Crimeea, că nu este de acord cu acordul pe care l-am încheiat cu Boris Elțin”, a spus Clinton, vorbind la centrul cultural 92NY din New York.

S-a referit la Memorandumul de la Budapesta, conform căruia Rusia a recunoscut integritatea teritorială a Ucrainei și Moscova, împreună cu Londra și Washington, au garantat securitatea Kievului în schimbul eliminării arsenalului nuclear ucrainean. Documentul a fost semnat în 1994 de Clinton, Elțin, de atunci președintele ucrainean Leonid Kucima și de prim-ministrul britanic John Major.

„El (Putin) a spus: Nu sunt de acord cu asta. Și nu o susțin. Și nu sunt obligat de [acest acord]. Și din acea zi, am știut că este doar o chestiune de timp”, a spus Clinton.

Ucraina consideră că Rusia a încălcat Memorandumul de la Budapesta din 2014, de la anexarea Crimeei și de la începutul ostilităților în Donbass. Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a recunoscut că, ca răspuns la aceasta, Kievul și-ar putea abandona statutul non-nuclear.

La rândul său, Ministerul rus de Externe a acuzat Ucraina și Statele Unite de a încălcarea acordului. „Acordurile din 1994 au fost subminate de cursul destabilizator al Washingtonului și al aliaților săi către avansarea neîngrădită a NATO și dezvoltarea militară a spațiului post-sovietic în detrimentul intereselor fundamentale de securitate ale Rusiei. Acest lucru contrazice în mod fundamental conținutul pachetului de documente de la Budapesta, care, de fapt, exprimă angajamentul față de principiul securității egale și indivizibile”, a declarat Konstantin Voronțov, director adjunct al departamentului pentru neproliferare și control al armelor al Ministerului rus de Externe, în octombrie anul trecut.

#Bill Clinton #razboi #Ucraina #Vladimir Putin

Republica Moldova ar putea beneficia de sprijin financiar din partea mai multor state partenere pentru a face față costurilor energetice din această iarnă, inclusiv pentru susținerea mecanismelor de compensare a facturilor. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că autoritățile au discutat acest subiect cu reprezentanți ai Irlandei, Norvegiei, Lituaniei și Canadei.

Potrivit ministrului, discuțiile au avut loc în cadrul unor întrevederi bilaterale cu ministrul irlandez de resort, secretarul de stat din Norvegia, ministrul lituanian și oficialul canadian responsabil de domeniul energetic, scrie bani.md.

„Am avut niște discuții foarte interesante și productive cu partenerii europeni. Un lucru foarte important pe care l-am discutat a fost cum Republica Moldova s-a pregătit de iarnă, ce măsuri au fost implementate și care sunt riscurile suprapuse care ne-ar putea influența în această iarnă”, a declarat Junghietu.

Ministrul a precizat că partenerilor externi le-a fost prezentată situația din sectorul energetic, inclusiv măsurile întreprinse de autorități pentru pregătirea sezonului rece și riscurile care ar putea pune presiune asupra sistemului energetic și asupra consumatorilor.

Potrivit lui Junghietu, Irlanda, Norvegia, Lituania și Canada și-au exprimat solidaritatea cu Republica Moldova și urmează să analizeze posibilitățile de sprijin pentru perioada de iarnă.

„Sunt solidari cu noi, vor evalua pe intern oportunitățile și posibilitățile de ajutor pe care ni le-ar putea oferi în perioada iernii”, a declarat ministrul Energiei.

Deocamdată, Junghietu nu a anunțat sumele care ar putea fi oferite Republicii Moldova și nici forma exactă a eventualului sprijin. Discuțiile sunt la etapa evaluării posibilităților de asistență din partea statelor partenere.

În prezent, tariful la gaz este de 26,14 lei metru cub și s-a majorat cu peste 70% de la începutul lunii septembrie. Anterior, premierul Vasile Tofan declara că numărul beneficiarilor de compensații va rămâne la circa 660 cum a fost și anul precedent.