Compania germană BMW produce mașini de peste un secol și în tot acest interval popularitatea brandului a crescut exponențial. Succesul se datorează și angajaților, iar compania își atrage cei mai buni profesioniști cu salarii competitive.

Bavarian Motor Works (BMW) este o companie cu tradiție în Germania. Primele vehicule au fost fabricate la München în 1916. După câteva suișuri și coborâșuri, BMW este acum unul dintre cei mai căutați producători de automobile din lume. Angajații de la BMW au fost întotdeauna mulțumiți de locul lor de muncă, pentru că în Germania este cunoscut faptul că aici salariile sunt bune.

Tehnicienii primesc un salariu mediu brut anual de 36.400 de euro, iar muncitorii calificați, 42.100 de euro. Dezvoltatorii de software și inginerii câștigă între 77.200 și 88.900 de euro pe an, iar șefii de echipă încasează anual în jur de 114.500 de euro. Însă managerii de top care lucrează la BMW au salarii mult mai mari, de câteva milioane de euro pe an.

Oricine își caută un loc de muncă la producătorul de mașini bavarez se poate aștepta la un salariu mediu brut cuprins între 2.399 și 5.819 euro pe lună. Cu aceste salarii, BMW se situează peste media din industrie.

Dar angajații primesc în mod regulat și un bonus de performanță de aproximativ 14%. Contractul colectiv prevede, de asemenea, și primă de concediu în valoare de 69% dintr-un salariu lunar. Prin urmare, angajații BMW primesc, de fapt, 13,7 salarii lunare pe an. Iar acestea pot fi completate cu un bonus de profit.

În 2019, acest bonus a fost cuprins între 9.175 și 15.700 de euro.

#BMW #bonus #salarii

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.